BankingBlog

Banca Comerciala Romana (BCR) nu este privita cu ochi buni de catre clientii care au contractat un credit in anii anteriori. Faptul ca cea mai mare banca de pe piata autohtona acorda in prezent imprumuturi la costuri mult mai mici fata de cele practicate in trecut a devenit un motiv suficient pentru multi clienti ai BCR de a actiona institutia in judecata. … De asemenea, nemultumirile acestor oameni care au primit imprumuturi de la BCR in anii precedenti au prins forma unui protest de proportii. Acesta se desfasoara in mediul virtual pe Yahoo si Facebook sub titulatura “Anti BCR”. Mai mult, prin intermediul postei electronice, clientii BCR au inceput sa transmita un mesaj prin care doresc sa aduca la cunostinta opiniei publice necazul lor comun. Va prezentam, in continuare, cateva dintre precizarile cuprinse in acest email.

“Stimati cititori,

Sunt un simplu client BCR care doreste ca prin intermediul acestui email sa va aduca la cunostinta atat dvs cat si cunoscutilor dvs metodele folosite de BCR in Romania pentru a-si maximiza profiturile in vremuri de criza.
…
Primul gand care imi vine in minte este sa ne strangem cat mai multe persoane care `sa denunte’, `sa spuna’, sau mai bine zis sa aduca la cunostinta opiniei
publice din Romania, mai ales a tuturor celor care doresc sa ia un credit in urmatoarea perioada de timp, despre metodele BCR si mai ales cum fac ei banutzi pe spatele clientilor vechi ai lor, se poate citi si clienti fideli / loiali sau mai bine zis `fosti clienti captivi’ eliberati de Ordonanta de Urgenta a Guvernului de acum 3 saptamani.

Ma gandesc ca daca ne vom strange mai multi oameni care sa `aclame’ metodele de lucru BCR cu clientii vechi, poate cineva de la PR-ul BCR se va autosezia ca
imaginea bancii se pateaza serios si pana la urma, vor ajunge aceste mesaje si la board-ul BCR.

Eu lucrez intr-o industrie acolo unde clientii vechi, buni platnici au devenit cu timpul adevarati parteneri care beneficiaza tot timpul de cele mai bune conditii contractuale (preturi, discount-uri, termene de plata etc). Cred ca as innebuni de rusine, ca om sau ca profesionist sa mi se spuna in fata de un client vechi `Am auzit ca firma noastra beneficiaza de preturi si termene de plata cu peste 10-15% mai mari decat clientul dvs care de abia a deschis usa firmei dvs.’, adica acel client de pe urma caruia eu mi-am luat salariul in ultimii ani, sa ajunga sa-mi spuna efectiv umilirea la care l-am supus. Oare ce i-as putea raspunde ?! Simplu, ca l-am pacalit !

Care este problema mea principala: de 3-4 zile lucratoare tot caut pe Internet Google, articolele cele mai recente care cuprind tag-ul `BCR’, sunt norocos, sunt multe articole cu BCR actualizate in fiecare zi, in care BCR-ul spune ca `deja lucram dupa noile norme conform Ordonantei de Urgenta’, ca `avem oferta cu EURIBOR +5.25%’, dar stupoare, nu se spune nimic despre clientii vechi care dau peste 95% din profitul enorm al bancii.

La BCR, cred ca oamenii din interior sunt foarte fericiti de afacerea pe care au facut-o cu romanii in vremurile de criza, au intrat in criza cu multe credite care aveau dobanda de 10.4% (adica un EURIBOR + 5.5%) si au in prezent un 10.4% (adica un EURIBOR6M + 9.5%), practic si-au dublat profitabilitatea in vremurile de criza, cand reducerea salariilor si cresterea cursului au pus o presiune enorma pe intraga populatie a Romaniei. Toate aceste frumos `ambalate’ in gaselnita de succes numita `dobanda variabila de referinta a BCR’.

Care este problema mea ?
Am luat un credit de la BCR de nevoi personale cu garantie imobiliara in Iunie 2008, in acel moment rata EURIBOR6M era de 4.94%, dobanda mea la BCR fiind de 10.4% incepand cu Iunie 2009, practic marja BCR cu mine a fost de 10.4%-4.94%=5.46%.

Astazi, dobanda mea este 10.4% dar dobanda EURIBOR6M este 0.9% asa cum a fost in mare parte in anul 2009, deci BCR are in prezent o marja de 10.4%-0.9%=9.5%, adica si-a marit marja de profit cu mine cu 72% in cea mai grea perioada pe care economia Romaniei / Europei o traverseaza de la marea criza din anii 30.

Probabil asa a facut cu alti zeci de mii de clienti, va rog nu uitati urmatoarele aspecte :
- cursul EURO/RON a crescut enorm in perioada iun2008-iul2010 ;
- salariile in Romania atat la privat cat si la stat sau redus 10-20% ;
- somajul a crescut.

Dar, BCR si-a maximizat profitul pe seama noastra, noi cei care platim luna de luna ratele la ei.

Care este obiectivul meu ?
1. Sa beneficieze toti clientii vechi ai BCR-ului de dobanda pe care BCR o PROMOVEAZA INSISTENT in prezent clientilor sai noi : adica EURIBOR6M + 5.75%
2. Si de ce nu? Sa restituie toti banii care i-a luat de la clienti in ultimii 2 ani ca diferenta dintre dobanda de referinta variabila BCR si dobanda EURIBOR6M.

Doresc de asemenea sa va anunt ca un client a actionat in justitie BCR-ul, a castigat in justitie lupta cu BCR iar acum dobanda de care beneficiaza este
EURIBOR6M+1.5%, adica sub 2.5% !!! (tot internetul este plin de relatari asupra acestui caz)

Cu stima,
Un vechi client BCR”

Romanii sunt atrasi in continuare de creditele in valuta atunci cand vine vorba de finantarea unui proiect. Datele statistice ale Bancii Nationale a Romaniei confirma preferintele romanilor in materie de imprumuturi. Sfaturile specialistilor privind optarea pentru un credit in moneda in care esti platit au ramas fara ecou, clientii bancilor mizand cu precadere pentru valuta, atrasi de dobanzile mult mai mici fata de cele percepute pentru imprumuturile in moneda nationala.

Potrivit BNR, soldul creditelor acordate de institutiile de credit populatiei si companiilor a crescut in luna mai 2010 cu 1,4 la suta (1,2 la suta in termeni reali) fata de luna aprilie 2010, pana la nivelul de 203.112,1 milioane lei. Creditul in lei s-a diminuat cu 0,1 la suta (-0,3 la suta in termeni reali), in timp ce creditul in valuta exprimat in lei a crescut cu 2,4 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta a crescut cu 1,1 la suta).

La 31 mai 2010, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 2,0 la suta (-2,3 la suta in termeni reali) fata de 31 mai 2009, pe seama majorarii cu 6,7 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 6,7 la suta) si a diminuarii cu 4,7 la suta a componentei in lei (-8,7 la suta in termeni reali). Statistica Bancii Nationale releva faptul ca cererea de imprumuturi este scazuta din cauza dobanzilor exagerate promovare de banci. Acolo unde costurile sunt decente, cum este cazul creditelor in valuta, se poate observa un trend ascendent.

Tabel. Creditul neguvernamental

Criza financiara, incertitudinea si teama fata de ziua de maine sunt principalele motive care au contribuit la cresterea interesului romanilor fata de economisire. Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, depozitele populatiei si companiilor au crescut in luna mai 2010 cu 0,7 la suta fata de luna aprilie 2010, pana la nivelul de 168.456,4 milioane lei. Comparativ cu luna mai a anului trecut, cresterea economiilor acumulate de romani a fost de 8,4%.

Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au scazut cu 0,6 la suta, pana la 62807,7 milioane lei. La 31 mai 2010, depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au inregistrat o crestere de 6,7 la suta (2,2 la suta in termeni reali) fata de 31 mai 2009. Depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,6 la suta, pana la 43427,4 milioane lei. La 31 mai 2010, depozitele in lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 7,8 la suta (3,2 la suta in termeni reali) fata de 31 mai 2009.

Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, au crescut cu 2,2 la suta, pana la nivelul de 62221,3 milioane lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au majorat cu 0,9 la suta, pana la 14888,3 milioane euro). Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 10,7 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut cu 10,7 la suta); depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 17,7 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 17,7 la suta), iar depozitele in valuta ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) exprimate in lei s-au majorat cu 1,0 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice s-au majorat cu 1,0 la suta).

 Tabel. Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali

* Sunt incluse conturile curente, depozitele la vedere si toate depozitele la termen indiferent de scadenta

Imi plac poeziile. Sunt pasionat de Eminescu, Stanescu, Bacovia, Minulescu, Gyr sau Labis. Fara a avea pretentia ca as putea sa ma ridic la inaltimea incredibilei lor inspiratii, am incercat sa adaptez relatiei client-banca versurile sublimei poezii “De cate ori, iubito…”, scrisa de Mihai Eminescu. Iata ce a a iesit:

Poem pentru o banca (nu conteaza care!)…

De cate ori, tu - banco, de noi mi-aduc aminte,
Contractul de la credit mi-apare inainte.
Pe foile lui albe, dobanda nu se-arata,
Ci doar mai jos, cu litere de-o schioapa,
Sta scris cat am - cu-adevarat - de plata.

Comisioane, taxe si alte mici tarife,
Cu toate-ngramadite in fraze incalcite,
Sa nu-nteleaga prostu’ ca or sa il sugrume
Atunci cand o sa-i fie viata mai draga-n lume.

Si peste ani de zile, triste si ponosite,
Clientul tot achita la rate otravite.
Ii pare rau acuma, dar ce mai poate face?!
Cand banca-l tot streseaza si nu vrea sa-i dea pace,
Chiar de-a platit pe credit atata cat nu face.

Uitandu-se o clipa cu anii inapoi,
Cand a semnat contractul de credit de nevoi,
Clientul isi da seama c-a fost o mare teapa
C-a dat luna de luna o tot mai mare rata
Si si-a lasat - la banca - casa ipotecata.

Ordonanta de Urgenta Nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori aprobata de Guvernul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial in data de 11 iunie 2010 “face curatenie” in lista de comisioane percepute de banci in cazul imprumuturilor. Practic, noua lege obliga institutiile de credit, ca incepand cu data de 21 iunie 2010, sa se limiteze la sase comisioane care pot fi stabilite in noile contracte ce urmeaza a fi incheiate. Aceste taxe se refera la comisionul pentu analiza dosarului perceput numai daca imprumutul se aproba, comisionul de administrare a creditului, comisionul de rambursare anticipata de maximum 1% numai pentru imprumuturile cu dobanda fixa, comisionul de penalizare pentru intarzierea la plata, comisionul unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor si comisionul ce prevede costuri pentru anumite situatii.

Dincolo de excluderea comisionului de rambursare anticipata pentru creditele cu dobanda variabila sau limitarea lui la 1% pentru imprumuturile cu dobanda fixa, actul normativ reuseste sa elimine doua dintre cele mai “dureroase” taxe pentru buzunarele clientilor: comisionul de acordare si comisionul de retragere numerar. Pana in urma cu cateva zile, bancile percepeau consumatorilor inainte de a le pune la dispozitie fizic banii imprumutati trei tipuri de taxe: pentru analiza dosarului, pentru acordarea creditului si/sau pentru retragerea de numerar. Conform noilor prevederi legislative, bancile nu mai pot miza decat pe primul comision, respectiv cel de analiza a dosarului de credit, care va fi platit de consumatori numai in cazul in care imprumutul se acorda. In continuare va prezentam o “descriere” succinta a celor doua comisioane inlaturate prin lege incepand din data de 21 iunie 2010 pentru a intelege absursul acestora.

Comision de acordare - Bancile percepeau aceasta taxa in momentul in care iti acordau creditul solicitat. In urma cu cativa ani, am botezat comisionul de acordare (unele banci ii spuneau comision de instrumentare!) “spaga” pe care clientii o platesc bancilor pentru a primi imprumutul. Stim cu totii ca romanii sunt obisnuiti sa plateasca cate o mica “atentie” doctorului, politistului din trafic, controlorului din tren si functionarului public. Bancile au sesizat si ele acest detaliu si incearcau astfel sa profite din plin de predispozitia cetatenilor de a da un bonus pentru serviciile primite. Ceea ce diferentiaza spaga de la banca de una clasica este modul in care se platea. Daca mita de zi cu zi se achita pe sub mana, la banca spertul era institutionalizat, fiind prevazut in termenii contractuali. Niciun bancher nu a putut sa-mi explice vreodata motivele logice pentru care un client achita aceasta taxa. In sine, ratiunea comisionului de acordare (o denumire total nefericita!) era ingrosarea profitului bancii. Taxa cu pricina se achita procentual din valoarea imprumutului, iar partea proasta este ca se situa undeva la 2% la cele mai multe banci.

Comision de retragere numerar - Bancile aplicau respectivul comision in special creditelor de nevoi (garantate sau negarantate). Mai pe intelesul tuturor, banca nu te imprumuta direct, ci vira suma aprobata intr-un cont. Penru a intra fizic in posesia acestor bani, trebuia sa-i scoti din contul respectiv. In acel moment intervenea comisionul de retragere numerar, care subtia creditul primit, de regula, cu jumatate de procent. Este mai mult decat evident ca o asemenea taxa nu putea fi fair-play pentru client. Si ca sa dam cartile pe fata, putem considera comisionul de retragere numerar cea mai absurda si nesimtita metoda de a mai usura clientul de niste banuti.

Comunicatul de presa prin care BCR anunta ca aliniaza comisioanele la credite la cerintele Ordonantei de Urgenta Nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este o modalitatea eleganta a bancii prin care isi pune cenusa in cap. Pe langa disparitia sau reducerea comisionului de rambursare anticipata, in functie de tipul dobanzilor (fixe sau variabile) percepute pentru imprumuturi, cea mai interesanta masura adoptata de BCR - nu din proprie initiativa ci fortata prin lege - este reprezentata de aplicarea comisionului pentru analiza dosarului de credit in valoare de 600 lei numai in cazul imprumuturilor acordate.

Practic, aceasta taxa solicitata de BCR era, din punctul meu de vedere, cea mai aberanta suma de bani  (este probabil cel mai decent termen folosit pentru a caracteriza comisionul de la BCR) solicitata de o institutie de credit din Romania, prin valoare si motivatia impunerii. Asta pentru ca banca percepea acest comision si clientilor carora nu le aproba cererea de credit. “Clientii BCR vor primi numai oferte de creditare la standard european”, este una dintre propozitiile care isi simtita prezenta subtil in comunicatul de presa al Bancii Comerciale Romane. Nu pot decat sa ma intreb, fara a astepta neaparat un raspuns: ce fel de oferte de creditare primeau clientii BCR pana in acum?

Daca faceau si bancile de la noi la fel nu se mai plangeau acum de scaderea drastica a cererii de credite… Adica sa-si deschida sucursale langa un cluburi de striptease, obligatoriu cu fete apetisante care danseaza in geam.

O veste rea nu vine niciodata singura. Luna octombrie 2008 a insemnat pentru clientii Volksbank Romania nu numai debutul crizei financiare, ci si aflarea unui mesaj la fel de neplacut. Banca austriaca a informat toti clientii care aveau un credit ca vor plati in 2009 rate mai mari fata de cele prevazute in graficele de rambursare. In cadrul scrisorilor Volksbank (vezi aici!), transmise clientilor, scumpirea creditelor este pusa pe seama politicii monetare a Bancii Nationale a Romaniei. “Avand in vedere faptul ca Banca Nationala a Romaniei nu a adoptat inca nicio decizie de modificare a cerintelor in materia rezervelor minime obligatorii, in sensul diminuarii sau al eliminarii acestora, Volksbank Romania se confrunta cu necesitatea de a prelungi, pentru moment pana la sfarsitul anului 2009, perioada de aplicare a comisionului perceput ca urmare a obligatiei acesteia de a constitui rezerve minime obligatorii, cu respectarea in aceasta privinta a prevederilor contractului de credit incheiat intre Volksbank Romania si dumneavoastra. […] Intrucat aceasta masura reprezinta rezultatul nemijlocit si exclusiv al continuarii de catre Banca Nationala a Romaniei, pe aceeasi directie a politicii sale monetare, apelam la intelegerea dumneavoastra in ceea ce priveste necesitatea adoptarii acestei decizii si va rugam sa nu ezitati sa va adresati cu incredere, in continuare, tuturor sucursalelor si agentiilor Volksbank Romania”, sunt frazele prin care Volksbank arunca pisica in ograda Bancii Centrale. Este interesant de aflat ce a simtit Guvernatorul Mugur Isarescu atunci cand, in calitate de beneficiar al unui credit ipotecar de la Volksbank, a primit scrisoarea in care banca austriaca a dat vina pe institutia pe care o conduce pentru cresterea ratelor in 2009!

Mentinerea comisionului de rezerva minima obligatorie, deloc neglijabil - in valoare de aproape 2%/an aplicabil la soldul creditului, care ar fi trebuit sa fie eliminat incepand cu finalul lunii decembrie 2008, a creat o adevarata isterie in randul clientilor Volksbank. Mai multi beneficiari de imprumuturi de la banca austriaca au depus plangeri la Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorului si la Banca Nationala, considerand decizia Volksbank abuziva si neconforma cu prevederile contractuale. Reclamatiile nu au ramas fara ecou, ambele autoritati luand masuri. Daca ANPC a dat in judecata banca, considerand comisionul de rezerva minima obligatorie abuziv, BNR a transmis celor care s-au adresat oficial institutiei o adresa (vezi aici!), prin care ii anunta ca Banca Nationala nu poate fi invinuita pentru scumpirea creditelor Volksbank. “Mentionam ca, in mod nejustificat, institutia de credit a invocat mentinerea si prelungirea duratei de percepere a comisionului de rezerva minima obligatorie ca fiind determinata de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei, avand in vedere ca nu exista o relatie directa intre serviciile oferite de banca si cerintele Bancii Nationale a Romaniei privind rezervele minime obligatorii. Tinand seama de problematica sesizata de dvs., Banca Nationala a Romaniei a solicitat institutiei de credit clarificarea aspectelor respective”, se precizeaza in raspunsul BNR, semnat de directorul Directiei de Supraveghere, Nicolae Cinteza. Fiind urecheata de Banca Centrala, Volksbank s-a conformat si a incercat sa dreaga busuiocul. Astfel, a transmis o noua scrisoare clientilor (vezi aici!), prin care alaturi de enumerarea unor noi motivatii care au stat la baza mentinerii comisionului de rezerva minima obligatorie in 2009, a subliniat si faptul ca “…, desigur, prelungirea ce v-a fost adusa la cunostinta, nu a fost niciodata solicitata de catre vreo autoritate publica si, in niciun caz, determinata de catre politica Bancii Nationale a Romaniei”.

Este Volksbank banca incriminata de Isarescu?

Invinuirea Bancii Nationale pentru scumpirea creditelor a fost semnalata si de guvernatorul Mugur Isarescu, care a afirmat, la finalul lunii februarie 2009, ca banca centrala a luat in acest sens masuri “drastice” impotriva conducerii unei institutii de credit, fara a mentiona insa la ce banca se refera. Seful BNR a subliniat ca motivul pentru care respectiva institutie de credit a fost pedepsita a fost constituit de cele 40.000 de scrisori transmise catre clienti, prin care ii anunta ca mareste dobanzile la credite din cauza ca banca centrala nu relaxeaza politica monetara, a anuntat agentia de presa NewsIn. Aceeasi institutie de credit, care a trimis 40.000 de scrisori in luna octombrie, a trimis in vara 20.000 de scrisori prin care isi prezenta o oferta de credit doar cu buletinul, sustinea Isarescu. “Masurile au fost drastice, dar nu in sensul destituirii, pentru ca o banca tot timpul trebuie sa aiba un conducator. S-a solicitat actionarului punerea in ordine la nivelul conducerii bancii pentru instabilitate emotionala. Cand am fost intrebat de ce sunt asa dur eu le-am raspuns ca sunt un ecologist si cand ati trimis 20.000 de scrisori ati taiat 4 copaci, iar cand ati trimis 40.000 de scrisori ati taiat 8 copaci”, a spus Isarescu. Guvernatorul Bancii Centrale a mai explicat ca efectul scrisorilor trimise catre clientii bancii a fost “devastator si a pus toata tara pe jar”.

La prima vedere, aspectele semnalate de Mugur Isarescu seamana cu actiunile intreprinse de banca austriaca, fapt ce duce inevitabil la intrebarea: “Este Volksbank banca incriminata si pedepsita de Banca Nationala?”. Volksbank neaga, prin vocea directorului de marketing si comunicare, Alin Merer, aceasta ipoteza. “Referitor la solicitarile dumneavoastra, dorim sa va aducem la cunostinta faptul ca Volksbank Romania nu este, cu siguranta, banca la care se referea domnul guvernator”, este raspunsul lui Alin Merer. Oficialul Volksbank recunoaste insa veridicitatea celor doua scrisori transmise clientilor. “Cele doua scrisori transmise clientilor nostri, sunt in stransa corelatie, ele completandu-se reciproc. Prima scrisoare cuprinde instiintarea cu privire la prelungirea duratei de percepere a comisionului de rezerva, iar cea de-a doua scrisoare raspunde solicitarilor clientilor, prin furnizarea unor explicatii suplimentare, notiunea generica de costuri de refinantare incluzand toate componentele de cost pe care le implica atragerea de catre banca a fondurilor necesare pentru acordarea de imprumuturi clientilor sai”, sustine Alin Merer.

Daca in privinta invinuirii directe a Bancii Nationale nu se poate discuta prea mult, lucrurile fiind clare, ramane un element din declaratiile guvernatorului Mugur Isarescu care nu se potriveste intocmai situatiei Volksbank. Acesta este legat de scrisorile de promovare a “creditului doar cu buletinul”, sintagma folosita in general pentru imprumuturile de nevoi fara ipoteca. Volksbank si-a directionat atentia si spre asemenea credite in vara anului trecut, cand a ales sa ofere aceste imprumuturi numai in moneda nationala, dar nu le-a promovat foarte agresiv. “Volksbank Romania sprijina astfel politica Bancii Nationale a Romaniei de limitare a creditului de consum in valuta”, mentionau atunci reprezentantii bancii. Avand in vedere aceste amanunte, am incercat sa aflam de la oficialii Volksbank daca banca a transmis clientilor scrisori cu noua oferta de credite pentru cheltuieli curente Easy Plus si Easy Super Plus. “Volksbank Romania nu a avut nici o campanie centralizata de promovare a creditelor sale de consum, acestea neintrand in strategia de vanzare activa a bancii noastre. Este posibil ca o anumita unitate Volksbank in procesul de vanzare incrucisata sa propuna clientilor si achizitionarea unui asemenea produs. In acest caz actiunea este punctuala neavand caracter de generalitate. Creditul de consum nu se afla in centrul strategiei noastre de piata, ponderea lui in totalul portofoliului nostru de credite fiind nesemnificativa”, a fost pozitia directorului de marketing si comunicare al bancii austriece. Raspunsul formulat de Alin Merer nu confera o viziune transanta, pentru ca nu se intelege clar daca Volksbank a transmis sau nu scrisori catre clienti cu noua oferta de credite de nevoi fara ipoteca. Chiar si asa, in lipsa acestui document ce ar completa probele care ne-ar arata daca Volksbank ar putea fi banca despre care a vorbit Mugur Isarescu, este necesar sa evidentiem ceea ce subliniaza oficialul bancii austriece: “sustinem cu certitudine faptul ca Volsbank Romania nu este institutia bancara la care se face referire in paragraful prezentat de dumneavoastra (n.r. - declaratiile guvernatorului Mugur Isarescu), cu atat mai mult cu cat in cursul anului 2008 banca noastra nu a majorat dobanda anuala a produselor de creditare in Euro, ci a procedat la informarea corespunzatoare a clientilor cu privire la prelungirea perioadei de aplicare a unui comision”.

Dincolo de ipoteze, suspiciuni, marturii incriminatorii, povesti despre ecologism, bancheri instabili emotional si joaca de-a alba neagra cu vinovatii fara vina, ceea ce conteaza cu adevarat sunt banii in plus pe care-i trebuie sa-i scoata din buzunar clientii Volksbank. Tocmai din acest motiv, beneficiarii imprumuturilor Volksbank au continuat, cu incapatanare, sa protesteze, ceea ce a facut ca banca austriaca sa-si reconsidere pozitia fata de mentinerea si in 2009 a comisionului de rezerva minima obligatorie. Astfel, Volksbank a transmis in luna februarie 2009 o propunere catre clienti, potrivit careia banca este de acord sa renunte la comisionul de rezerva minima obligatorie, insa acest lucru este conditionat de semnarea unor acte aditionale la contractele de credit. Cu detalii despre noile prevederi contractuale din actele aditionale vom reveni in curand, pentru ca si acestea au tensionat relatiile si asa sifonate dintre Volksbank si clientii sai.

„Trimiteti pe zf@zf.ro scrisorile pe care le primiti sau le-ati primit de la banci privind cresterea dobanzilor la credite, fara a mentiona neaparat datele personale”, isi invita ZF cititorii pe pagina de net. Mugur Isarescu a spus ieri la Cluj ca a luat masuri drastice impotriva conducerii unei banci care a trimis in octombrie 40.000 de scrisori clientilor, prin care ii anunta ca mareste dobanzile la credite din cauza ca banca centrala nu relaxeaza politica monetara. Aceeasi institutie, a adaugat guvernatorul, trimisese in vara 20.000 de scrisori prin care isi prezenta o oferta de credite doar cu buletinul. Evident, nu a dat numele bancii. Dar asta nu inseamna ca ea va ramane anonima, ca sa nu spun ca deja multa lume si-a facut o idee despre cine este vorba. Nu-i frumos insa sa faci acuzatii grave fara niste dovezi ‘grele’. De discutat se poate discuta insa fara restrictii.

Telegraph scrie ca in cateva state americane se analizeaza posibilitatea eliminarii pedepsei cu moartea din cauza costurilor executiilor. Cica e vorba de milioane pentru fiecare prizonier. In Maryland, Montana si New Mexico sunt cele mai mari sanse sa se schimbe legislatia, iar alte state, precum New Hampshire, Kansas si Nebraska au si ele in vedere o asemenea masura.  Un studiu al unor activisti impotriva pedepsei capitale spun ca executarea unui prizonier in Kansas costa 1,26 mil. dolari, in timp ce tinerea lui in inchisoare numai 740.000 dolari.

In tot acest timp, statul care ni l-a dat pe eternul si fascinantul W, continua sa execute oameni pe banda rulanda. Din 1819 si pana in prezent au fost executati aproximativ 1.500 de oameni. Anul acesta se pare ca va fi unul cu o productie buna de executii pe cap de texan. In primele 6 saptamani ale anului au fost executati 8 oameni, iar inca 7 sunt programati pana la sfarsitul lui aprilie.  Datele sunt furnizate de Departamentul de Justitie din Texas (vedeti aici si aici).  Interesant este ca, pe langa datele referitoare la motivele pentru care a fost condamnat la moarte fiecare acuzat, pe site-ul Departamentului sunt publicate si ultimele vorbe ale condamnatilor inainte de a fi executati. Va las cu ultimele cuvinte ale lui Michael Richard, executat pe 25 septembrie 2007:

“Let’s ride. I guess this is it.”