Am citit de cateva ori pana am priceput, Mercedes-Benz Financial Services – ofera fonduri de finantare pentru IMM-uri , Mercedes-Benz Financial Services – ofera fonduri de finantare pentru IMM-uri.

–

Mercedes-Benz Financial Services, divizia financiara a grupului Daimler AG, a incheiat un parteneriat cu grupul bancar german KfW pe baza caruia a dezvoltat un program avantajos de refinantare destinat intreprinderilor mici si mijlocii.

In urma acestei colaborari, Mercedes-Benz Financial Services are acces la fonduri europene pentru a le folosi in vederea finantarii unei serii de proiecte antreprenoriale demarate de intreprinderile mici si mijlocii.

Citeste tot articolul – Mercedes-Benz Financial Services

Gata criza Banca Transilvania a obtinut un profit net aproape dublu in primele 6 luni ale acestui an, de 65,67 milioane lei, fata de 33,21 milioane lei, inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut.

Agentia de evaluare financiara Fitch a reconfirmat ratingul Bancii Transilvania, cu perspectiva stabila, pentru creditele pe termen lung, acordate in valuta, calificativul fiind “BB-”, precum si pentru cele pe perioada scurta, acesta fiind “B”.

Mai multe detalii pe BaniSiAfaceri

OTP Bank Romania a semnat cu Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) protocolul de participare in cea de-a patra etapa a programului guvernamental Prima Casa. OTP Bank Romania va putea acorda credite in valoare de 9.679.093 euro sau echivalent in lei.
Clientii pot accesa creditul in conditii foarte avantajoase: Cea mai mica rata de dobanda: 5,42% (EURIBOR la 3 luni + 4%), DAE 5,56% pentru creditele in euro (Pentru un credit in valoare de 40.000 de euro, contractat pe o perioada de 30 de ani, DAE este 5,56%, rata lunara 225,11 euro, costul total al creditului 41.110,52 euro, iar suma totala platita 81.110,52 euro); 8.00% (ROBOR la 3 luni + 2,5%), DAE 8.30% pentru creditele in lei (Pentru un credit in valoare de 150.000 de lei, contractat pe o perioada de 30 de ani, DAE este 8.30%, rata lunara 1.100,65 lei, costul total al creditului 246.234 lei, iar suma totala platita 396.234 lei); Garantie emisa de FNGCIMM, ce acopera 50% din valoarea imprumutului; Perioada maxima de rambursare de 30 de ani; Fara comisioane de acordare, administrare lunara a creditului si rambursare anticipata; Analiza gratuita a dosarului; Maxim 3 codebitori, pentru imbunatatirea capacitatii de rambursare.
Suma maxima de 57.000 de euro (sau echivalent in lei), pentru creditele acordate pentru locuinte finalizate sau 66.500 euro (sau echivalent in lei), pentru creditele acordate pentru locuinte noi, construite in baza autorizatiilor de constructie eliberate dupa data de 22 februarie 2010; Avans minim de 5%.

La data solicitarii creditului, beneficiarii trebuie sa declare pe propria raspundere ca nu detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia nicio locuinta, indiferent de modul si de momentul in care a fost dobandita, fie ca detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia cel mult o locuinta, dobandita prin orice alt mod decat prin programul Prima Casa, cu suprafata utila mai mica de 50 mp2.

Citeste integral: www.banipentrucase.ro

Aflam astazi din “Conso – www.conso.ro” ca doar CEC Bank, a dat curs anuntului Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), privind acordarea de credite firmelor participante in cadrul programului Start.

Programul Start se adreseaza companiilor cu o vechime mai mica de 2 ani care doresc sa isi dezvolte activitatea. Acestea pot primi de la stat 70% din valoarea investitiilor, dar nu mai mult de 100.000 lei, fonduri nerambursabile.

Procedura de implementare a programului Start:

http://www.aippimm.ro/files/articles_files/98/5653/anunt1.pdf

Romanii ar putea, in curand, sa-si ia adio de la crediul de  consum acordat in moneda europeana. Zvonuriele care vorbesc despre eventuala interdictie  vin direct de la Bruxelles, unde Banca Centrala Europeana s-a gandit sa interzica, in tarile in care populatia nu are venituri in Euro, creditele in alta moneda decat cea nationala.

In cazul in care vin dispozitii oficiale de la institutiile europene, BNR ar trebui sa actioneze in consecinta. Umbla vorba ca responsabilii Bancii Nationale s-au si inchis in “laboratoarele secrete” unde lucreaza la un set de masuri prin care sa descurajeze creditele de consum in Euro. La nivel oficial, insa, factorii de decizie raman inca foarte rezervaati in declaratii. Nici bancile comerciale, nici BNR nu vor sa “dea din casa” pana cand nu va fi totul bine pus la punct.

Un specialist in finante, a carui identitate nu a fost divulgata, explica pentru Romania Libera, scopul masurii de restrictionare a creditelor in Euro: „Cand a decis sa reduca rezerva minima obligatorie pentru pasivele in valuta, BNR a avut un scop. Scopul acela a fost sa elibereze bani pentru finantarea deficitului bugetar. Romania trebuie sa achite anul acesta 2,7 miliarde de euro din datorii externe. Pentru ca statul plateste 4-5% pentru imprumuturi, iar creditele pentru populatie au dobanzi de 14-15%, bancile ar putea fi tentate sa utilizeze banii eliberati de BNR pentru creditarea populatiei, de aceea trebuie limitat creditul in euro. Acesta este sensul acestor masuri.”

Romnul. cum e el “frate cu euro”, va suferi un soc atunci cand ii va fi aprobat creditul si nu va primi in mana bancnotele europene pentru a-si cumpara o plasma mai mare. Speram sa trecem cu bine peste acest soc si sa ne ducem vietile cum vom  putea chiar si fara sa beneficiem de acest produs bancar atat de iubit de intreaga natiune, mai iubit chiar si decat creditul de consum in franci elvetieni.

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal din Romania constata cu stupoare ca evaziunea fiscala e in floare, fapt care dauneaza grav incasarilor maretului buget de stat. Mai mult, Dumitru ne avertizeaza, spunand ca este nevoie de o reforma fiscala care “sa taie in carne vie” doar pentru ca romanii sa fie cu taxele la zi.

Conform calculelor Consiliului fiscal evaziunea fiscala reiesita din neplata CAS, TVA si a impozitului pe venit reprezinta 9% din buget. Daca ne-am respecta obligatiile fata de stat, nivelul bugetului Statului Roman s-ar apropia “periculos” de media europeana, iar peste noi ar trebui sa ploua torential cu bunastare.

Cu alte cuvinte, stimati conationali, nu va eschivati de la plata datoriilor daca vreti “sa traiti bine!”

Datele au reiesit in urma raportului anual al Consiliului Fiscal, raport care poate fi vazut, rasfoit, intors pe toate partile aici.

Odata cu venirea primaverii si a vestii ca din 1 aprilie 2011, Romania s-a smuls oficial din ghearele recesiunii, se observa o tendinta a romanului spre a-si cheltui toate rsursele financiare. Mai mult, sa revina din nou la vremurile de glorie, in care lua credite de nevoi personale, de nu se mai oprea.

Un studiu al comportamentului consumatorului realizat in Europa arata apetitul crescut al romanilor pentru cumparaturi. Dupa doi ani in care au strans cureaua, o majoritate covarsitoare, 89%, este dispusa “sa-si faca de cap” in 2011. Bancile se bucura de aceasta tendinta si au pornit o campanie agresiva de promovare a creditelor. Au devenit imposibil de ocolit reclamele la credite care te scapa de toate grijile, cat ai clipi. Tot ceea ce trebuie sa faci este sa treci pe la banca si pleci cu tolba plina de bani. Bineinteles va trebui sa-i si dai inapoi, dar ce mai conteaza? Important e sa-i ai, sa-i cheltui, iar dupa, Dumnezeu cu mila!

In timp ce aproape toti (89% conform studiului) intentionam sa cheltuim mai mult, doar 14% se arata precauti si se gandesc sa-si creasca economiile. Se pare cei putini, dar intelepti, nu au “inghitit gogoasa” aruncata de Guvern in 1 aprilie si, intorcand problema pe toate partile nu cred ca prin Romania va curge lapte si miere.

In lista de cheltuieli pentru 2011, romanii au trecut pe primele locuri calatoriile, electrocasnicele (pentru care au dezvoltat deja o adevarata pasiune) si renovari prin locuinta. Se pare ca, in aceasta vara, in cartierele de blocuri din Romania va fi harmalaie mare. Caldura si betoanele incinse vor fi completate de zgomotul santierelor in plina desfasurare de prin apartamente.

Dupa o scurta absenta, revenim in forta cu o veste absolut senzationala. Romanii o duc bine, sunt prosperi, nu au grija zilei de maine, au siguranta financiara, fapt care le permite sa puna si bani la ciorap, plapuma sau banca, sub forma de economii. Nu-i asa ca odata cu venirea primaverii prosperitatea mioritica se simte tot mai tare in aer?

Pe strada sunt doar oameni bine imbracati, cu haine noi si curate, din tramvaie si din autobuze a disparut cu desavarsire mirosul intepator de transpiratie, fiind inlocuit de cel de levantica. Chiar si in magazine se poate observa o schimbare radicala: oamenii nu se uita la etichetele produselor, nu compara preturile si nu mai cumpara ce cel mai ieftin ci, isi pun in cos ceea ce le place indiferent daca platesc cativa lei in plus. Ce mai conteaza, doar o viata avem.

Mai mult, au inceput sa circule zvonuri nu se sperie nici de o eventuala crestere a pretului benzinei pana la 7 lei pentru un singur litru. Adevarul e ca avem de unde si n-ar fi frumos sa ne plangem. In plus avem si de ales. Daca nu vrem sa platim 7 lei pentru litrul de benzina, putem oricand sa luam din conturile de economii cateva zeci de mii de euro pentru o masina electrica. Bine ca avem de unde!

Desi bancile au inceput sa incurajeze creditarea, acum, la inceputul lui 2011, romanii nu se lasa si continua sa economiseasca, reusind in februarie o crestere de 1,6%, ceea ce duce la un total de 65,8 miliarde de lei, potrivit datelor data pulicitatii de BNR.

In timp ce populatia “sta pe bani”, firmele nu o duc atat de bine, confruntadu-se cu serioase probleme de cash-flow. In utima vreme au tot consumat din depozite, fapt care a dus la o scadere cu 4,2% la depozitele in lei si cu 3,4 la cele in valuta.

Se pare ca bancile o duc din ce in ce mai greu prin aceste vremuri tulburi. Deloc nu li se potriveste socoteala din targ cu cea de acasa. Pe langa restantele la credite provocate de cauze mult prea cunoscute pentru a le mai mentiona inca o data, mai intervine o problema: criza manifestata din plin pe piata imobiliara si scaderea preturilor la garantiile imobiliare vor impiedica bancile sa valorifice imobilele la preturile care se practicau pe piata inaintea declansarii crizei financiare.

Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania a declarat pentru Saptamana Financiara: “Valoarea garantiilor imobiliare a scazut substantial, dupa cum am observat din ultimele reevaluari. Nu vreau sa avansez un procent mediu, dar pot spune ca acest lucru ne de­termina sa adoptam doua tipuri de masuri, atat la nivelul clientilor persoane fizice, cat si al companiilor ca­re detin credite: unii trebuie sa vina cu noi garantii sau sa recurga la re­structurarea finantarilor.”

S-a ajuns chiar in situatia in care garantia imobiliara nu mai acopera valoarea creditului. De aces fenomen se “bucura” bancile care au avut o politica agresiva de creditare si, in goana dupa un profit rapid nu au lat in calcul o devalorizare a garantiilor imobiliare. Lacomia isi arata acum coltii si ii musca puternic pe cei care in “anii de glorie” i-au picat prada.

Piata imobiliara inca se zbate in agonie, iar expertii nu pot sa stabileasca nici o tendinta. Tranzactiile sunt mult prea rare incat sa se poata identifica o directie. Situatia ramane inca tulbure si instabila in ciuda declaratiilor pline de energie ale politicienilor, conform carora ar trebui sa stam linistiti, am iesit din criza, iar acum traim intr-o tara in care nu sunt someri, salariile au atins niveluri exorbitante. Acesata forma de prosperitate este una atat de subtila incat foarte putin reusesc sa o constientizeze.

BCR a intrat intr-o oarecare criza odata cu anuntarea rezultatelor financiare pentru 2010 si protestele angajatilor. Profitul semnificativ mai mic a strnit, probabil, o serie de tensiuni atat la nivelul vonducerii, cat si la cel al angajatilor.

Cum tensiunile interne nu erau de ajuns, cele cinci SIF-uri, care detin impreuna 30% din capitalul bancii se gandesc sa dea bir cu fugitii si sa-si scoata partea la vanzare deoarece, la cinci ani de la privatizare, austriecii de la Erste nu s-au incumetat  sa listeze BCR la bursa. Din acest motiv, SIF-urile nu pot opera cu capitalul pe care il detin in vederea obtinerii unui profit. Pana acum doar SIF Moldova si-a exprimat clar intentia de a cere acordul actionarilor pentru renuntarea la participatia sa 6%, restul SIF-urilor, vorbind despre aceste intentii doar in spatele usilor inchise.

Cum au pus institutiile financiare mana pe 30% din BCR? Ei bine, totul a inceput in 1993, in cadrul programului de privatizare in masa care era la mare moda in acele vremuri. Atunci fiecare SIF si-a primit felia de 6% din capitalul BCR. In 2005 Grupul Erste a cumparat de la statul Roman 61,88% din banca pentru frumoasa suma de 3,75 miliarde de euro. Politicienii vremii din vremea respectiva se bateau in cu pumnii in piept pe la toate colturile, laudandu-se cu mareata realizare. Inca un bun al tarii, care facea profit pentru bugetul de stat a fost dat spre folosire si spre imbogatire.

In “contractul de vanzare-cumparare”, Erste se angaja sa listeze banca la bursa in termen de trei ani, dar a venit criza peste noi toti, iar aceste planuri au fost date peste cap.

SIF-urile sunt onligate ca, in cazul in care doresc sa-si vanda partea, sa faca prima oferta celor de la Erste, care daca va cumpara si cei 30%, va ajunge sa detina 99,5% din BCR, lucru deloc de neglijat. Se prea poate ca  exact acesta sa fie planul.