A dat Domnul si vom avea feed-uri RSS si alerte prin e-mail de la BNR. Asa va afla in timp real tot omul cand mai apare ceva nou la BNR (vreun proiect de lege, o statistica etc.) si nu va trebui sa stea toata ziua cu site-ul lor deschis.

Cei de BNR au hotarat sa-si modernizeze site-ul, ce va avea optiune de cautare, generare de versiuni pentru tiparire, cele doua utilitati precizate in prima propozitie si, atentie… forum. Sunt curios cum vor fi moderate discutiile pe forum, cine va putea deschide subiecte si ce subiecte.

Citez din anuntul de licitatie al Bancii Nationale:
„Modernizarea vizează alinierea la standardele site-urilor celorlalte bănci centrale europene sub multiple aspecte:
- Arhitectura informaţională, design-ul paginilor, accesibilitatea şi uşurinţa în exploatare (usability);
- Introducerea unor servicii noi: căutare, generare versiune pentru tipărire, forum, alerte e-mail, RSS.
- Ameliorarea procedurilor de administrare prin noi interfeţe-utilizator şi rutine adaptate diferitelor clase de informaţii (serii de date, documente-text, utilizatori etc.).„

Caietul de sarcini pentru participarea la licitatia pentru construirea noului site se poate achizitiona pana la 3 martie, iar depunerea ofertei se poate face pana la 7 martie. Mai multe date pe pagina BNR, in sectiunea Noutati/ Anunturi/ Achizitii Publice. As da un link, dar pagina BNR nu permite.

In contextul nemultumirilor tot mai vizibile formulate de bancheri fata de functionarea Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), aparitia unui nou organism – Asociatia Analistilor Financiar Bancari din Romania (AAFBR) – pare cel putin bizara. Nu putini au fost cei care au vazut o legatura intre cele doua “intamplari”. Este clar ca principalele obiective ale noii asociatii – recunoasterea statutului juridic de analist financiar-bancar si constituirea unui scenariu in consens asupra principalilor indicatori macroeconomici – sunt extrem de importante, insa n-ar fi putut fi realizate tot in cadrul Asociatiei Romane a Bancilor, prin instituirea unei comisii de lucru? Daca ne uitam mai departe pe ceea ce au transmis membrii AAFBR, cum ca asociatia isi propune sa contribuie la imbunatatirea cadrului legislativ financiar-bancar si la dezvoltarea culturii financiar-bancare romanesti, lucrurile incep sa se complice si mai mult. Nu se ocupa si ARB de aceste deziderate? Daca ar fi sa privesti simplist, ai putea spune ca BCR, BRD si Raiffeisen Bank (3 dintre fondatorii AAFBR fiind economistii sefi din cadrul celor mai mari banci din Romania) lupta pe mai multe fronturi pentru aceleasi cauze.

Bine-cunoscutii cercetatori britanici se intorc, de data aceasta cu studiul pe tema „Poate o criza bancara sa va afecteze inima?”. Cica mii de persoane ar putea fi afectate de crize cardiace in cazul in care sectorul bancar mondial va cunoaste o criza similara celei care a dus la nationalizarea bancii britanice Northern Rock, spune studiul, citat de NewsIn. In cifra, o criza seismica a sectorului bancar ar putea cauza o crestere de 6,4% a numarului de crize cardiace in statele dezvoltate. Procentul de crestere e chiar mai mare in statele in curs de dezvoltare, si azi dau exemplu India, unde cresterea numarului de decese din motive cardiace ar urca cu 26%. In Britania, arata cercetatorii, intre 1.280 si 5.130 de persoane (cum or fi ajuns la cifrele astea asa de precise?!!) ar putea muri din cauza cardice daca un numarul important de banci ar fi afectate de probleme precum cele de la Northern Rock.

Aceeasi cercetatori spun ca stresul ca stresul simtit cu ocazia unei crize bancare grave este similar cu cel simtit cu ocazia unui cutremur, al unor razboaie sau atentate, ridicand presiunea arteriala si riscul de maladii cardiace.

Ma intreb care o fi rata de mortalitate in cazul unei crize (si tocmai trecem prin una) in randul bancherilor de investitii si brokerilor, traderilor? Cred insa ca acestia sunt imuni si n-or sa pateasca nimica. Tot aia mici o sa moara de inima. Cititi mai jos (via Chris Skinner) cam care era „meniul” zilnic al unui broker de la o banca de investitii, ajuns la apogeul tranzactional:

- 90 miligrame de morfina si 40 de Oxycodone pentru dureri;
- 12 miligrame de Soma, pentru relaxarea muschilor;
- 80 miligrame de valium, 8 miligrame de Xanax and 20 miligrame de Klonopin, astea pentru tratarea anxietatilor;
- 30 miligrame de Ambien pentru insomnie;
- 20 de capsule de quaaludes (Methaqualone, un drog recreational);
- Un gram sau doua de cocaina
- 20 miligrame de Prozac si 10 de Paxil, ca antidepresive;
- 8 miligrame de Zofran, pentru a scapa de greata de dupa inghitirea Prozacului
- 200 miligrame de Fiorinal, impotriva migrenelor caute de Zofran;
- 2 lingurite de Senokot, pentru a trata constipatia creata de Fiorinal;
- 20 miligrame de Salagen, pentru a scapa de senzatia de gura uscata pe care ti-o lasa medicamentul anterior;
- Totul era spalat cu o sticla de whisky

Informatiile provind din cartea „The Wolf of Wall Street”, scrisa de Jordan Belfort si in care vorbeste despre perioada cand lucra la bancile de investitii. La asa tratament zilnic, e uimitor cum de mai traieste bancherul acesta. Daca a supravietuit la asa ceva, in mod sigur o criza nu i-ar afecta inima.

In ultima vreme, opinia publica este invadata de interviuri, declaratii, opinii, pareri si critici ale guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu. Nu vreau sa fac in nici un fel referire la continutul cuvantarilor, ci ma opresc numai la intensitatea acestora, mai ales in conditiile in care este recunoscuta deja zgarcenia orala cu care ne obisnuise domnul Isarescu. Brusc, romanii primesc aproape zilnic cate un mesaj de la guvernator, mai ceva decat din partea unui politician. De ce oare? Este situatia economica atat de grava, incat guvernatorul simte nevoia sa devina un actor principal al filmului mioritic denumit chiar de domnia sa “Vorbaria inutila, trancaneala nationala”?

De altfel, faptul ca Mugur Isarescu vorbeste mai mult ca de obicei a fost observat si de ministrul de Finante, Varujan Vosganian, care – satul de atacurile furibunde indreptate catre Guvern – ii subtilizeaza ideea ca ar fi cazul sa-si vada de treburile lui. “Nu mai vreau ca guvernatorul sa-mi atraga atentia”, zice Vosganian, amintind ca banca centrala trebuie sa fie preocupata de propriile politici, nu de cele ale Ministerului de Finante. „Eu, in locul guvernatorului, m-as sfii sa devin un analist in problemele Ministerului de Finante, pentru ca BNR are de luat propriile reflectii in legatura cu politica pe care o duce, si eu, in mod public, nu am facut niciodata referire la adresa politicii BNR“, a spus Vosganian.

Ideea ca Mugur Isarescu critica pe toata lumea fara se uite in propria ograda a fost sustinuta si Florian Libocor, economist sef la BRD, care a precizat la un seminar ce a avut loc la Predeal ca guvernatorul penalizeaza greselile facute de altii, insa niciodata nu vorbeste deschis si despre iesirile din decor ale Bancii Nationale. “De ce nu recunoaste guvernatorul ca Banca Nationala a gresit anul trecut, cand a scazut prea mult dobanda de politica monetara?, s-a intrebat retoric Libocor.

Cred ca cel mai bun raspuns pentru aceasta intrebare il constituie faptul ca bancile nu-si dau interesul pentru ca asociatia lor sa fie un organism similar celor existente in alte state (mai civilizate!). Daca ar fi sa fiu mai rau, as putea spune ca de fapt nici nu-si doresc acest lucru. Dan Popa de la Business Standard puncteaza pe blogul personal cateva exemple de preocupari ale asociatiilor bancare din Franta, Canada sau Belgia (vezi aici).

Nu cred in varianta cum ca Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, poarta toata vina pentru inertia Asociatiei Romane a Bancilor. In fapt, cei care acuza (BRD) au un reprezentant in Consiliul de Administratie al acestei entitati in persoana domnului Petre Bunescu, care ocupa functia de vice-presedinte. Formuland un discurs critic la adresa Asociatiei nu faci altceva decat un fel de autocritica.

Am auzit ca la seminarul organizat de BRD la Predeal, Patrick Gelin a precizat atunci cand s-a aratat dezamagit de eficienta ARB ca ceea ce spune este “off the record”. Sa-mi fie cu iertare, insa nu faci asemenea declaratii in fata a zeci de reprezentanti ai mass-media decat daca vrei ca ele sa ajunga in fata publicului larg. Altfel nu are sens.

Se vede treaba ca exista disensiuni in sanul ARB, iar micile sau marile divergente de opinii au inceput sa treaca dincolo de usile institutiei.

Am vazut ca bancul acela (Adevarul despre munca intr-o banca), ce face o paralela intra munca in banca si cea mai veche meserie din lume, a captat interesul cititorilor nostri . Evident, a si starnit unele controverse. Ei bine, indiferent daca v-a placut sau nu, sa stiti ca, la origini, exista o legatura mult mai stransa intre cele doua meserii. Asta pentru ca scopul in care a fost creat obiectului muncii bancherilor, banul adica, l-a reprezentat plata prostitutiei. Sacre, ce-i drept, putin mai diferita de ceea cunoastem noi acum. Cititi mai jos:

„The oldest coin currency that we know is a Sumerian bronze piece dating from before 3000 BC. On one side of the coin is a representation of a sheaf of wheat, and on the other, Ishtar, the goddess of fertility. The Sumerians called it the “Shekel” where “She” meant wheat, “Kel” was a measurement similar to a bushel, hence this coin was a symbol of a value of one bushel of wheat. (The word “shekel” survives in modern Hebrew as Israel’s monetary unit.) The original shekel had as its purpose payment for sacred prostitution at the temple of Ishtar, which was the temple of life and death. The temple, as well as being a ritual center, was the storage place for the reserves of wheat that supported the priesthood, and also the community in lean times. So farmers fulfilled their religious and social obligations by bringing their contributions of wheat to the temple, and receiving in exchange a shekel coin, entitling them to a visit with the temple prostitutes at the festival time. All this also must be understood in its cultural context: The sacred prostitutes were representatives of the goddess, and intercourse with them was intercourse with the goddess of fertility herself, nothing to take lightly. At that time fertility was truly a matter of life and death. If the crops failed, there was no alternative, and everyone starved or at least went hungry until next year. And, of course, completing the magic ritual properly insured the fertility in crops, animals and children that was necessary for future prosperity.”

Textul provine din cartea „Beyond greed an scarcity toward a sustainable capitalism”, scrisa de Bernard Lietaer, economist, specialist pe probleme monetare si autor.

Cresterea dobanzilor la credite operata de Volksbank in toamna anului trecut a nemultumit tare rau clientii. Tocmai ce am mai primit un mail cu aceasta tema pe adresa redactiei BankingNews, de la un client al bancii. Si de aceast data, nemultumirea nu vine din cresterea dobanzii, ci din faptul ca omul a ales creditul de la Volksbank pentru ca, zicea banca, are dobanda fixa, iar la cateva luni s-a trezit ca a fost majorata. E adevarat ca banca spunea ca dobanda poate varia in conditiile unor modificari semnificative ale pietei. Nu definea insa ce intelege prin „semnificativ” si se mai si batea cu pumnii in piept ca este printre putinele banci de la noi care ofera o dobanda fixa, stabila la variatiile pietei.

Sentimentele clientilor sunt foarte bine cunoscute de banca. Ieri, la conferinta de presa in care si-au prezentat rezultatele, cei de la Volksbank au insistat bine de tot pe acest subiect. Seful bancii, Gerald Schreiner a spus ca intelege nemultumirea clientilor care trebuie sa plateasca mai mult (desi pe cei mai multi dintre ei i-a deranjat caracterul variabil al dobanzii fixe) si a dat asigurari peste asigurari ca, dupa ce situatia de pe pietele financiare se va calma, banca va reduce dobanda.

Sa speram ca cei de la Volksbank se vor tine de cuvant mai mult decat atunci cand se bateau cu pumnul in piept ca au dobanda fixa la credite, foloseau cuvinte ca stabilitate si siguranta si spuneau ziaristilor ca n-au ce cauta in aceeasi oala cu bancile care cresc dobanda de la o luna la alta. Cred insa ca cei care s-au fript prima data vor sufla si-n iaurt a doua oara.

Ziarul Financiar a publicat la inceputul acestei saptamani un articol (aici), potrivit caruia Erste Bank deruleaza o campanie de recrutare cu scopul de a gasi un presedinte executiv pentru BCR. “Austriecii au ajuns la concluzia ca le trebuie un nume local de anvergura, dar se uita si la straini”, anunta Ziarul Financiar. Printre bancherii vizati de Erste Bank se numara Misu Negritoiu (ING), Dan Pascariu (UniCredit Tiriac Bank) si Sorin Mihai Popa (BRD). Sunt potrivite aceste nume pentru a conduce cea mai mare banca din Romania? Exista si alti potentiali candidati?

De vreo doua-trei luni, parca ne-a invadat vestul salbatic. Nu trece saptamana fara sa aflam de un nou furt la o banca. Ma astept acum cand ma duc la banca sa vad intrand doi baieti incaltati cu ciocate, cu esarfe pe fata si cu pistoale in maine care sa strige „Banii sau viata”. Exagerez, evident, insa numarul de furturi si fraude la bancile din Romania a crescut foarte mult, mai ales de la inceputul anului acesta.

Ceea ce atrage atentie este ca nu vorbim numai de incidente provocate de persoane din afara bancilor (precum furturi si spargeri de bancomate), ci in egala masura de fraude generate de oameni angajati in banca. Daca nu ma insel, seria de jafuri a inceput in noiembrie 2007, cand un bancomat cu 80.000 de lei inauntru a fost furat dintr-o unitate Raiffeisen din Bucuresti. Anul acesta a debutat insa cu un incident si mai grav. Seful unei agentii Bancpost din Bucuresti a sustras din banca 120.000 euro pentru a-i juca la cazino, iar dupa ce i-a pierdut a incarcat sa se sinucida, aruncandu-se de la etajul 8 al unui bloc. Mai spre sfarsitul lui ianuarie, alte furturi. Unul la un bancomat BCR din Medias, de unde s-au furat 100.000 lei , iar altul la o unitate a Bancii Transilvania din Floresti (Cluj). La acesta din urma scenariul furtului a fost mai deosebit: hotii au intrat au golit casa de bani, dupa ce au au spart peretele din dreptul ei. S-au furat peste 200.000 lei. Un mizilic pe langa cele cele 2,2 mil. euro sustrase din conturile BRD de o angajata a bancii din Craiova la inceputul lui februarie. Respectiva a transferat banii in conturile unor persoane din lumea interlopa, iar BRD spune ca a recuperat aproape toata suma. Ieri presa ne-a oferit un nou titlu despre un bancher care furat de la banca la care era angajat. Omul lucreaza la o unitate Raiffeisen din Bucuresti si i-a ajutat pe alti trei complici sa lichideze un depozit de 300.000 euro al unui client al bancii.

Se numara astfel, la o scurta trecere in revista, cel putin 5 incidente in ceva mai mult de o luna. Pare a fi vorba despre un val de infractionalitate ce a lovit bancile in acest inceput de an, atat din afara, cat si din interior, pe fondul unui interes crescut al presei pentru astfel de subiecte, mai ales dupa frauda de la Societe Generale. In ritmul acesta nu mai e mult pana va aparea si la noi Whiskey Man. Daca nu tineti minte despre cine e vorba, sa va aduc aminte: un roman de origine maghiara, pe numele sau Attila Ambrus, care a comis o serie de 27 de spargeri la banci, oficii postale si de turism, cunoscut sub acest nume pentru ca obisnuia sa bea un pahar de whiskey inainte de atac. In ciuda carierei sale infractionale, Ambrus s-a bucurat de o popularitate imensa.

De fapt nu probabil, ci sigur.