In ultima vreme, opinia publica este invadata de interviuri, declaratii, opinii, pareri si critici ale guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu. Nu vreau sa fac in nici un fel referire la continutul cuvantarilor, ci ma opresc numai la intensitatea acestora, mai ales in conditiile in care este recunoscuta deja zgarcenia orala cu care ne obisnuise domnul Isarescu. Brusc, romanii primesc aproape zilnic cate un mesaj de la guvernator, mai ceva decat din partea unui politician. De ce oare? Este situatia economica atat de grava, incat guvernatorul simte nevoia sa devina un actor principal al filmului mioritic denumit chiar de domnia sa “Vorbaria inutila, trancaneala nationala”?

De altfel, faptul ca Mugur Isarescu vorbeste mai mult ca de obicei a fost observat si de ministrul de Finante, Varujan Vosganian, care – satul de atacurile furibunde indreptate catre Guvern – ii subtilizeaza ideea ca ar fi cazul sa-si vada de treburile lui. “Nu mai vreau ca guvernatorul sa-mi atraga atentia”, zice Vosganian, amintind ca banca centrala trebuie sa fie preocupata de propriile politici, nu de cele ale Ministerului de Finante. „Eu, in locul guvernatorului, m-as sfii sa devin un analist in problemele Ministerului de Finante, pentru ca BNR are de luat propriile reflectii in legatura cu politica pe care o duce, si eu, in mod public, nu am facut niciodata referire la adresa politicii BNR“, a spus Vosganian.

Ideea ca Mugur Isarescu critica pe toata lumea fara se uite in propria ograda a fost sustinuta si Florian Libocor, economist sef la BRD, care a precizat la un seminar ce a avut loc la Predeal ca guvernatorul penalizeaza greselile facute de altii, insa niciodata nu vorbeste deschis si despre iesirile din decor ale Bancii Nationale. “De ce nu recunoaste guvernatorul ca Banca Nationala a gresit anul trecut, cand a scazut prea mult dobanda de politica monetara?, s-a intrebat retoric Libocor.