Poza de mai sus e facuta vara trecuta in Orastie, insa putea foarte bine sa fie surprinsa in orice alt oras din tara. Dupa cum se observa, conditiile pentru a candida la un post de consilier de credite intr-o banca sunt minime. Explicabil, de vreme ce nevoia de personal a bancilor este foarte mare si trebuie sa tina pasul cu extinderea teritoriala. Statistica oficiala ne arata ca numai in 2007 numarul angajatilor din banci a crescut cu peste 7.500.

Un alt fenomen ce se manifesta pe piata fortei de munca din sectorul bancar este migratia personalului. Cifre exacte despre fenomen nu exista, estimarile privind amploarea lui fiind destul de variate. Unele voci spun chiar ca migratia intre banci antreneaza o patrime din personal. Daca facem o medie a estimarilor (care variaza intre 12% si 25%), ajungem la concluzia ca numarul celor care au sarit din banca in banca anul trecut a fost de peste 10.000, in conditiile in care la finalul lui 2007 erau 65.000 de angajati in banci. Bancherii spun ca migreaza cu precadere cei cu o experienta destul de redusa (1-2 ani), manati de dorinta de a avansa repede si de a castiga mai mult.

Cele doua fenomene ridica semne de intrebare asupra calitatii profesionale a unei parti a angajatilor din banci (sau bancherilor, daca e sa scurtam, desi sensul termenului nu e chiar asa de extins). Reusesc bancile se instruiasca persoanele venite din afara sistemului destul de repede si eficient, pentru a fi pregatite atunci cand vor intra in paine, mai ales ca mai nou cerintele pentru angajare sunt reduse? Un sef de banca explica ziaristilor ca in primele 6 luni un incepator in banca de abia se acomodeaza cu locul de munca. De cealalta parte exista insa presiunea extinderii teritoriale, care nu prea sta sa astepte trainingul. Noile unitati trebuie umplute cu personal si transformate rapid in masini de vandut credite. In ceea ce priveste fluctuatia, fenomenul face ca o parte din bancheri sa ajunga in niste posturi pentru care sa nu aiba (inca) experienta si competentele necesare. Se ard astfel etape din cariera, din dorinta de avansa rapid si a obtine castiguri mai mari. Problemele ce pot rezulta de la un bancher depasit de cerintele si responsabilitatile postului sunt multiple, afectand in aceeasi masura clientii si afacerile bancii.

Una peste alta, in orice companie exista oameni incompetenti. Criza de personal si fenemonele ce se manifesta pe piata muncii din sectorul bancar face insa ca numarul bancherilor „nepriceputi” sa fie mai mare decat in mod normal. Problema este cu cat mai mare.

PS: Competenti sau nu, adevarul este ca bancile nici nu au destui oameni pentru a popula sucursalele. Aceste lucru se poate observa usor daca intri in unele dintre unitati. Un scurt exemplu care-mi vine in minte imediat este unitatea BRD de la Piata Unirii. Am fost acolo de doua-trei ori la rand la sfarsitul anului trecut si de fiecare data acelasi lucru: din 3 casierii lucra numai una, si totdeauna aceeasi persoana. Iar la etajul 1, din vreo 4 birouri de consiliere erau populate maxim 2. Mi-e greu sa cred ca erau atatia oameni in concediu sau bolnavi sau la training sau la masa sau …

Am intrat si eu de curiozitate pe sectiunea BCR Student Club de pe site-ul BCR. Citisem cu cateva zile inainte intr-un comunicat de presa al bancii despre aceasta „zona dedicata in exclusivitate studentilor, clienti ai bancii“. Parea interesant ce ziceau cei de la BCR in comunicat despre acest ‘club’ online: „Este o oportunitate unica pentru tanara generatie de a construi on-line o relatie de incredere pe termen lung cu liderul sistemului bancar din Romania“.

Sectiunea respectiva insa e cam departe de obiectivul de a construi o relatie online cu studentii. Ea s-ar potrivi mai repede internetului de acum vreo 4-5 ani. Acum suntem in lumea lui Web 2.0, bloguri, site-uri cu continut generat de utilizatori, wikipedia si retele sociale on-line. Studentii sunt exact categoria care apeleaza la aceste noutati, asa ca o abordare cu instrumente invechite nu cred ca e deloc eficienta.

In fapt, BCR Student Club nu ofera decat niste premii studentilor care sunt clienti BCR (niste stick-uri de memorie, caciuli, manusi, genti…). Asa  ca acestia sunt invitati sa se „inroleze“ in club, completand un formular de contact (interesant e ca numarul de fix e camp obligatoriu, in conditiile in care multi studenti n-au asa ceva). De asemenea, BCR se angajeaza sa-i informeze permanent despre produsele si serviciile bancii. Se vorbeste si despre interactivitate, o pagina pentru „feed-back“. O accesezi, scrii ceva acolo si trimiti bancii. Nu stii insa unde se duce mesajul tau, cine il citeste, nu se publica, nu poti sa primesti la randul tau „feed-back“ din partea bancii, pentru ca nu ti se cere nici un detaliu de identificare sau unde sa-ti fie adresat raspunsul. Nu prea arata a comunicare…

In incercarea de a-i da putina culoare, BCR a introdus in sectiunea „Student Club“ si categoria diverse, unde gasesti niste modele de CV-uri, articole despre lucruri care ar putea interesa tinerii (pana acum despre Iris si Adrian Pintea, ambele luate din wikipedia), o rubrica „Stiati ca…?“, ce pare luata direct din „almanahe“, prin care merita sa treci daca vrei sa faci un joc de conquiztador. Singura parte interesanta este „Prin oras…“, unde categoria concerte este bine pusa la punct. Nu vezi toata ziua o pagina de net a unei banci anuntand concertul Iron Maiden in Romania…

In concluzie, BCR Student Club pare o initiativa ratata a bancii de a construi o relatie online cu clientii ei tineri. Acest „club“ nu face decat sa vorbeasca inca o data despre conformismul bancilor si rigiditatea cu care acestea trateaza inovatia, in special cea de pe Internet.

Principalul punct de desfacere pentru vinul produs de SC Mar SRL (firma guvernatorului Mugur Isarescu) este Banca Nationala a Romaniei. Institutia cumpara vinul pentru a-l comercializa prin restaurantele si bufetele ce functioneaza in cadrul Bancii sau in afara, in Bucuresti, Sinaia sau Paltinis. Cornel Nistorescu semnaleaza in saptamanalul clujeal “Foaia Transilvana” aceasta situatie, realizand si o analiza la sange a vinului si modului de imbuteliere.

“… Pe o eticheta ingrijita, as zice peste media etichetelor de pe sticlele romanesti de vin, scria Sauvignon Blanc Dragasani sec. Iar deasupra, chiar pe mijlocul ei, se afla un blazon cu doua initiale, M.I. Deasupra acestuia scrie Ileana si Mugur Isarescu. Probabil ca literele din blazon inseamna Mugur si Ileana. In stanga acestei heraldice modeste sta semnatura olografa a guvernatorului Mugur Isarescu, asezata si ea deasupra unui contur schematic cu cap de leu incoronat. Acelasi cap de leu cu coronita gardeaza si in dreapta etichetei…”, subliniaza autorul in comentariul sau. Citeste tot editorialul “Gheseftul guvernatorului” semnat de Cornel Nistorescu aici.