Raluca Zamfir de la BRD scria in urma cu o saptamana pe blog ca a primit un mail de la Raiffeisen, in care este felicitata pentru fidelitatea ei fata de banca si rugata de raspunda la cateva intrebari referitoare la serviciile bancii si a angajatilor ei. Problema e ca Raluca Zamfir nu fost si nu este client Raiffeisen. Cand am citit asta am crezut ca o fi vorba despre vreo greseala a bancii. Acum insa si Dan Popa scrie pe blogul sau ca a primit un mail de la Raiffeisen in care i se spune ca i-a fost suspendat contul, desi el nu are cont la ei. Deja asta nu mai e greseala, e spam.

Pentru mine, sunatul in call-centerul unei banci pentru a obtine informatii e o corvoada de fiecare data. Ma supara teribil ca tre sa stau vreo 5 minute si sa ascult o voce inregistrata care imi povesteste meniul (Apasati tasta 1 pentru limba romana, pentru carduri tastasti 3 etc.) sau, si mai rau, imi vorbeste vreo doua minute despre un produs nou lansat de banca, care nici nu ma intereseaza. Presupun ca multi dintre cei care au experiente de sunat la banca simt acelasi lucru. Cu bucurie, dar si tristete, am citit ca vor exista solutii de a scapa de monologul robotului. Zic cu tristete pentru ca un astfel de serviciu se va lansa foarte departe de noi, tocmai in Canada. Trag insa speranta ca, cine stie, poate intr-o zi o sa apara si in Romania si sa scap acele melodiile tampite si voci plate care se aud in receptor de fiecare data cand sun la o banca.

Dar sa revenim. Solutia de care vorbesc se numeste Fonolo, un serviciu ce traduce in text meniurile vocale din call-centerurile companiilor. Clientul trebui sa acceseze pagina Fonolo (de pe computer sau din browserul telefonului mobil), va alege compania unde vrea sa sune, va analiza vizual meniul acestora, transpus in text, dupa care va da click partea din meniu care il intereseaza. Cei de la Fonolo (nu oameni, ci niste softuri specializate) vor suna automat la compania respectiva, vor naviga in meniu, dupa care vor suna clientul. Cand acesta va raspunde va fi conectat direct la sectiunea din meniu aleasa. O varianta beta a serviciului va fi disponibila din vara, iar forma finala probabil in toamna.

In urma cu vreo doua luni, directorul general adjunct al BRD, Sorin Mihai Popa, atragea atentia asupra unui aspect cunoscut de toata lumea, despre care insa se vorbeste mai putin: lipsa de transparenta in prezentarea datelor financiare. Fiecare jucator utilizeaza standardele de raportare care ii convin cel mai mult, unii prezinta cifrele pe intreg grupul din care face parte banca, altii doar pe banca, indicatorii sunt calculati astfel incat sa arate cel mai bine, nu sunt prezentati indicatori de eficienta a bancii, multi jucatori mizeaza pe nivelul activelor si cota de piata, desi externalizarea creditelor le reduce relevanta. In afara de BRD, Banca Transilvania si Carpatica, listate la bursa, celelalte banci sunt libere sa prezinte ce date vor si sa jongleze cu cifrele. Asa ca, de multe ori, rezultatele isi pierd din relevanta.

Acum, ca am ajuns spre finalul lui martie, aproape toate bancile si-au prezentat datele financiare ale anului trecut. Ieri au trimis un comunicat cu rezultatele pe 2007 si cei de la Piraeus Bank, unul dintre jucatorii foarte dinamici anul trecut, iar cifrele transmise te trimit cu gandul direct catre problemele reclamate de directorul adjunct BRD. Lipsesc, ca la majoritatea bancilor, indicatorii de eficienta. Cifrele comunicate insa te fac sa ridici din sprancene de uimire si sa crezi ca-s din alt film. Scrie in comunicat: „Activele administrate de banca au atins, la aceeasi data (n.r. sfarsitul anului 2007), 2,9 miliarde EUR”. Pai nu-i cam mult? Am luat rapid cifrele comunicate de Volksbank, ING, CEC si Banca Romaneasca pentru comparatie (rezultatul il puteti vedea in tabelul de mai jos), din care ar rezulta ca Piraeus a depasit ING bank la nivelul activelor.

„Vom mentine acelasi ritm de dezvoltare alert si vom continua sa investim masiv in dezvoltarea bancii, astfel incat sa ne atingem obiectivul de a incheia anul 2008 in topul celor mai importante 10 banci din Romania”, declara in comunicat Stavros Lekkakos, Presedinte si CEO, Piraeus Bank Group Romania. Deci nu sunt inca intre primele 10, desi conform cifrei comunicate pentru active, obiectivul s-a realizat deja si Piraeus ar trebui sa fie undeva pe 10, daca nu chiar pe 9, inaintea CEC. Asta dupa ce la final 2006 era pe 18, cu active de 570 mil. euro. Realitatea ar putea sa ne arate ca e de fapt vorba despre activele intregului grup (banca, leasing, securities si asigurari) sau poate cifra cuprinde si creditele externalizate.

Sursa cifrelor: comunicatele bancilor, declaratiile de anul acest ale presedintilor de banca

Un pas catre transparentizarea pietei, cel putin in ceea ce priveste activele, a facut BNR anul trecut, cand a publicat situatia acestora la 31.12.2006, pe fiecare jucator. Masura nu a fost bine primita de bancherii comerciali, care au criticat BNR pentru publicarea acestor date. Asa ca Banca Nationala a renuntat la a mai face publice cifrele.

Toata lumea financiara a luat foc zilele astea, dupa ce JP Morgan a cumparat pe doi lei (a se citi doi dolari actiunea) a cincea banca de investitii de pe Wall-Street, Bear Stearns, cu ajutorul FED. Investitorii au intrat in panica, dolarul s-a prabusit… stiti filmul. Ei bine, asta nu e totul. In tot acest context s-a mai ivit o controversa, comentata intens pe blogurile de peste ocean. Motivul il constituie recomandarile privind Bear Stearns facute de realizatorul unei importante emisiuni de televiziune pe teme financiare, cu putin inainte de aceasta poveste.

Este vorba despre Mad Money, program difuzat de CNBC si realizat de unul dintre cei mai influenti jurnalisti financiari din Statele Unite, Jim Cramer. Temele emisiunii: investitii, speculatii, burse etc. Martea trecuta, cu vreo sase zile inainte de vanzarea Bear Stearns, Jim Cramer isi asigura telespectatorii ca “Bear Stearns is fine!” si le cerea “Do not take your money out of Bear Stearns”. Aveti mai jos filmuletul din emisiunea Mad Money cu Jim Cramer vorbind (sau urland, de fapt!) despre Bear Stearns.

Mai mult, in 11 martie Cramer recomanda pe site-ul sau cumpararea de actiuni Bear Stearns. Pe atunci o actiune a bancii era 60 de dolari, pentru ca, la nici o saptamana, sa apara tranzactia cu JP Morgan, iar actiunea sa fie evaluata la 2 dolari. De “mare” valoare recomandarile jurnalistului.

Va inchipuiti ce-i la gura investitorilor la adresa lui Jim Cramer. BEEP, BEEP, BEEP… Dati-l afara pe Jim Cramer… BEEP, BEEP… Ass clown … BEEP Moron… BEEP, BEEP… Retard…

Am ales un titlu tampit pentru a ilustra starea precara in care se afla sistemul sanitar din Romania. In fapt, aceasta combinatie ciudata de cuvinte – folosita de unul dintre centrele private de diagnostic si analiza din Romania (GRAL Medical) pe post de slogan – este absurda in conditiile in care “miracol” inseamna un fenomen iesit din comun, iar “sanatatea” este starea fizica si fiziologica normala a unui organism. In mod clar, cei care au ales acest slogan s-au confruntat cu o dureroasa lipsa de inspiratie, insa daca ne rupem de sensurile stricte ale cuvintelor alese putem accepta ca mesajul are o tenta alegorica. “Miracolul sanatatii” este o metafora, iar substratul prinde bine in peisajul romanesc, unde “Moartea domnului Lazarescu” reda fidel amorteala, absurdul, zbuciumul si agonia societatii noastre.

Rapus in cotidian de maratonul dintre cariera si familie, interactiunea cu lumea medicala poate fi cu adevarat socanta. Si asta chiar daca uneori, tangential, prin informatiile venite pe diverse canale media, faci cunostinta cu sistemul sanitar Made in Romania! Atunci cand esti in postura omului ce are nevoie de spital, ca pacient sau insotitor, afli ca lumea in care traim este bolnava pentru ca locul unde s-ar putea implini este suferind. Beteag si neputincios, sistemul sanitar parca nu mai are puterea de a vindeca, ci de a rascoli ranile. Stiu ca exagerez si ca lucrurile nu sunt chiar asa, deoarece exista medici exceptionali, care fac minuni, dar nu pot inchide ochii in fata grotescului ce te copleseste cand intri intr-o unitate medicala. Spitalele din Romania arata jalnic. Monstri de caramida si beton sunt adevarate focare de infectie, iar daca fizic ai puterea sa nu cedezi in fata agentilor patogeni, psihic nu ai cum sa nu ramai macar un pic sensibilizat de “supuratiile vizuale”. Daca nu ai vedea in fiecare salon cate o icoana si nu ai auzi “Tatal nostru” murmurat de cate un om ai putea spune ca aceste sandramalele ce poarta nume de spitale au fost uitate de Dumnezeu.

Este o tortura, in adevaratul sens al cuvantului, toata acea perioada pe care un om suferind o petrece intre peretii scorojiti sau superficial varuiti ai unui spital de la noi. Dincolo de boala de care incearca sa se lepede, “pacientul roman” este nevoit sa treaca si peste alte obstacole. Chircit de durere in patul de fier ruginit, bolnavul pare a se piti de ochii celorlalti. Amalgamul de trairi si sentimente accentueaza starea de disconfort si durere. Simte umilinta, frustrare, mizerie, zbucium, singuratate, excludere, amaraciune, suferinta, agonie. Apoi simte nimicul si tacerea. Un om care si-a petrecut cateva zile intr-un spital din Romania are nevoie, dincolo de perioada de convalescenta, de cateva zile bune de terapie psihica.

Nu mai este nici un secret faptul ca sistemul sanitar – resemnat in fata saraciei lucie si neputincios in fata microbienilor (a se citi businessmani de clasa!) devoratori de bani publici – mai lupta cu boala bazandu-se numai pe maiestria doctorilor, conditionata cateodata, din pacate, de “atentia” aratata buzunarului de la halat. Nu sunt medicamente, nu exista aparatura performanta decat in cateva spitale, nu sunt seringi, medicii tineri si asistentele parasesc tara (pe buna dreptate!) sedusi de salariile din tarile occidentale…

Am cochetat in ultima vreme, in multe randuri, cu cateva dintre unitatile medicale din Bucuresti. Multumesc lui Dumnezeu, oamenii pe care i-am insotit sunt mai bine acum, insa i-am simtit pe ambii frustrati si abatuti. Sunt doi oameni, care au contribuit temeinic la asigurarile de sanatate, decenii la rand, iar acum cand acei bani ar fi trebuit sa le garanteze un tratament decent s-au dovedit a fi lasi. I-au lasat la greu, inghesuindu-se in buzunarele mari si largi ale democratiei romanesti, aflata in anestezie totala pentru ca baietii buni sa poata opera in voie.

Am scris despre dezastrul in care se afla domeniul medical din Romania pentru a va semnala faptul ca aceasta realitate crunta si cruda nu mai poate fi trecuta cu vederea. Medicina are nevoie de ajutor. Al nostru al tuturor! Inclusiv al bancilor -  companii private care aloca anual sume importante pentru diverse actiuni caritabile. Cred ca in momentul de fata singura sansa pentru sistemul sanitar o constituie initierea unor programe de responsabilitate sociala, care ar putea contribui la modernizarea spitalelor.

Despre metodele prin care bancile isi aburesc clientii se pot scrie zeci de pagini. Vreau sa ma opresc numai asupra uneia dintre ele, pe care am (re)observat-o acum cateva zile si mi-a atras atentia in contextul unor mailuri primite de la banci.

Dupa cum spuneam, saptamana trecuta am vizitat o banca si am cerut o simulare pentru un credit imobiliar. Nu-i important despre ce banca e vorba, pentru ca am observat la mai multe acelasi lucru. Imprumutul respectiv, ca multe altele garantate cu ipoteca, are dobanda mica si fixa pe primele luni, care apoi crestere bine de tot. Dupa ce-mi face calculele, imi explica ce rata voi plati in primele luni, cat va fi dobanda dupa perioada promotionala, consiliera se ofera sa-mi si printeze oferta. Asa ca ma trezesc in brate cu aproape 15 pagini (era un credit pe 20 de ani) de scadentar, in care mi se explica foarte clar cat voi plati lunar in contul fiecarui element al costului (dobanda, comision), iar toate insumate frumos la final, ca sa vad clar cat ma va costa toata afacerea in cei 20 de ani.

Pana acum toate bune si frumoase, numai ca ratele si dobanzile de pe cele 15 pagini erau calculate cu dobanda promotionala, care era valabila numai in primele luni. Asa ca toate cifrele dupa perioada promotionala erau false. In mod normal ar fi trebuit sa primesc un calcul mult mai aproape de realitate, in conditiile in care consilierul mi-a spus cat va fi dobanda dupa aceea. Numai ca asta ar fi scazut atractivitatea ofertei, in conditiile in care clientul ar fi vazut negru pe alb cum i-ar creste rata lunara dupa perioada cu dobanda mica. Insa asa ceva ar putea dauna afacerilor, asa ca mai bine printam zeci de pagini de cifre fara o baza reala.

Si aici ajung la partea ecologica din titlu. Am tot observat ca, in unele mailuri cu comunicate de la banci, fetele de la PR introduc un mesaj ce ne incurajeaza sa protejam padurile. Mai exact, in josul mailului, sub datele de contact, sta scris cu verde mesajul „please don’t print this e-mail unless you really need to”. Stiti povestea: consumand mai putina hartie se taie mai putini copaci. Pai daca asa stau lucrurile, fetele de la PR ar trebui sa vorbeasca si cu cei de la credite, ca oamenii de acolo cam fac risipa de aceasta resursa. Printeaza cate 15 pagini cu cifre aburitoare, cand foarte bine ar fi putut sa-mi dea doar una, cu singurele datele reale, cele din perioada promotionala.

Multi Media Net va organiza cea de-a doua editie a targului locurilor de munca din domeniul bancar la Institutul Bancar Roman, in zilele de 17, 18 si 19 aprilie 2008. La eveniment si-au anuntat deja prezenta mai multe institutii de credit, printre care se numara BRD, UniCredit Tiriac Bank, Provident Financial, MKB Romexterra Bank, ING Bank, OTP Bank etc. Inscrierile departamentelor de resurse umane din cadrul bancilor pentru participarea la Targul BankingJobs se mai pot face pana la data de 24 martie 2008. Targul BankingJobs constituie pentru cei care doresc sa se angajeze in domeniul bancar un bun prilej de a intra in contact direct cu specialistii de resurse umane ale institutiilor de credit. Alte detalii aici.

Cei care stiau ca lucrul cu banca este doar o experienta sobra si, de cele mai multe ori, insipida trebuie sa uite de acum treaba aceasta. Cand ai de a face cu bancherite precum cele de la banca ruseasca Expobank, o vizita la banca este o experienta mai mult decat placuta. Parca timpul indelung petrecut cu un consilier de credit trece mai usor si nu prea mai esti interesat sa faci operatiuni la distanta si preferi mersul la sucursala. Bancheritele de la Expobank sunt fierbinti, tari de tot, sexy… spuneti-le cum vreti, asta-i adevarul. Banca ruseasca a publicat de curand un calendar in care „iepurasii” fiecarei luni sunt angajate ale bancii, pozate in ipostaze mai mult decat incitante. Printre modele se numara economistul sef pentru clientela VIP a bancii, Anna Pogodina (Miss Martie), sefa ei, Julia Kovyneva (Miss Aprilie), Maria Guterman, senior manager (Miss Ianuarie) sau Yevgenia Trusilova, network sales manager (Miss Februarie).

Excelente sunt si sloganurile provocatoare folosite in compania pozele: „Avem tot timpul oferte fierbinti”, spune Miss Octombrie, „Indeplinim orice dorinta”, ne asigura Miss Mai sau „Usor abordabile” – Miss Noiembrie. Ce sa mai spunem de Miss Martie, a carei poza, acompaniata de mesajul „Avem o gama larga de produse”, face cat 10 reduceri de dobanda la credit in materie de atragerea clientelei. Aveti mai jos pozele din calendar, asezate in ordinea cronologica a lunilor (dati click pe ele pentru a le vedea intr-un format mai mare si pentru a citi sloganul asociat fiecarei luni).



Ideea calendarului ii apartine chiar presedintelui bancii.

Foarte savuroase sunt si declaratiile purtatorului de cuvant al bancii legate de lansarea calendarului:
„Am vrut sa le facem o surpriza placuta clientilor.”
„Sloganurile reflecta conceptul Expobank de relatie cu clientii.”
„Am vrut sa aratam clientilor nostri ca nu colaboreaza numai cu niste profesionisti, ci si cu niste femei frumoase.”
Miss Martie: „Primesc complimente in legatura cu calendarul de la clientii VIP ai bancii, in special barbatii, dar si femeile imi spun lucruri frumoase”.

Nu e exclus ca noul plus de imagine si sex-appeal adus de calendarul cu bancheritele sexy sa fi urcat si pretul Expobank, pentru care britanicii de la Barclays ofereau acum vreo doua-trei saptamani doar putin peste 200 mil. lire, iar ieri au anuntat ca s-au inteles cu rusii sa-i cumpere pentru 373 mil. lire (745 mil. $).