In prima parte a anului 2005, Banca Transilvania a initiat un proiect inovator si, cu adevarat, curajos. Banca isi propunea lansarea unui produs destinat IMM-urilor la fiecare trei luni pana la sfarsitul lui 2007, finalitatea campaniei urmand a “transforma” institutia de credit in “Banca nr. 1 pentru IMM-uri”. In fapt, proiectul Bancii Transilvania a fost construit in jurul acestui slogan cu impact total.

Dupa trei ani de la lansarea oficiala a programului, o analiza atenta asupra parcursului Bancii Transilvania ne arata ca “Banca nr. 1 pentru IMM-uri” a fost mai mult o strategie, decat un obiectiv. Era practic singura sansa de a se impune pe piata. O banca mica, fara istoric, nu ar fi avut nici o sansa in competitia interna decat in conditiile in care s-ar fi facut vazuta si auzita. Cum nu avea bani prea multi de investit in campanii agresive de marketing, singura sansa pentru ea o constituia identificarea unei solutii de efect care sa o propulseze in centrul atentiei.

Solutia de efect nu a facut din Banca Transilvania numai o banca galagioasa, ci si un deschizator de drumuri. Institutia de credit a reusit, capacitand resurse, dedicatie si munca sustinuta, sa revigoreze o nisa de piata pe care nici o alta banca nu se incumeta sa-si canalizeze atentia. Inventand si inovand, Banca Transilvania a schimbat perceptia micilor intreprinzatori fata de ideea de credit pentru afacere si a “convins” aproape toate celelalte institutii bancare ca si pe acest segment este o paine serioasa de mancat. Dincolo de aceste merite morale incontestatibele de care se bucura, banca de la Cluj a marcat si la capitolul cota de piata, ajungand in primele patru banci din Romania.

Din pacate “Banca nr. 1 pentru IMM-uri” nu pare a mai fi o tinta pentru Banca Transilvania, care de altfel in ultimele aparitii in mass-media cu ocazia lansarii ultimelor produse specializate si-a schimbat discursul. Sloganul “Banca nr. 1 pentru IMM-uri” a iesit definitiv din vocabularul bancherilor de la Cluj, facand loc unei sintagme cu un mesaj mai ponderat: “prima optiune pentru micii intreprinzatori”.

Banca Transilvania lasa impresia ca s-a oprit, agatand armele in cui pentru ca vanatoarea s-a terminat. De fapt, institutia si-a atins scopul: acela de a fi intre primele banci din tara noastra. De ce nu continua lupta? Are potential pentru a fi in adevaratul sens al cuvantului “Banca nr. 1 pentru IMM-uri”?

Dupa Ghetea la inceputul anului, acum si Treichl vine si ia pozitie impotriva creditului in valuta, intr-un interviu acordat ZF. Seful Erste se declara total impotriva creditului de consum in valuta („Creditul de consum in valuta chiar este o prostie”), si vrea ca BNR sa intervina si sa-l franeze la maxim, urmand ca imprumuturile de consum sa fie acordate doar in lei. Seful CEC si al ARB, Radu Ghetea, propusese la randul sau ca persoanele fizice sa se imprumute numai in valuta in care castiga. Cum majoritatea castiga in lei, si imprumuturile ar trebuie luate atunci tot in lei.

Revenind la Treichl, omul spune ca a discutat deja cu guvernatorii bancilor centrale si Romania si Ungaria, unde creditele de consum in valuta constituie o problema, precum si BCE, si crede ca exista o probabilitate destul de mare ca in 6 luni sa se ia o decizie privind franarea cat mai mult posibil a creditului in valuta. „Cele mai mari probleme cu creditarea in valuta sunt in Romania si Ungaria. Ambele tari trebuie sa aiba un interes major in a frana acest fenomen care afecteaza capacitatea bancilor centrale si a guvernelor de a controla deficitul extern si inflatia”, spune Treichl. Seful Erste se declara si impotriva creditelor exotice, desi recunoaste ca Erste a apelat la ele pe unele piete pentru a-si creste cota de piata, ceea ce fac de fapt si bancile de la noi care acorda astfel de credite. Vezi aici Volksbank, OTP, Piraeus, Credit Europe Bank sau Bancpost.

Desi apeleaza argumente precum reducerea deficitului si a inflatiei, pozitia sefului Erste fata de creditul de consum in valuta este putin cam ipocrita. Asta pentru ca, alaturi de CEC, BCR ar fi marele castigator in urma unei masuri radicale impotriva creditului de consum in valuta. Creditul de consum in valuta chiar este o problema la noi, insa nu trebuie uitat obiectivul care guverneaza orice actiune a unui bancher comercial: profitul.

Presupun ca reactiile in interiorul mediului bancar la adresa lui Treichl sunt aceleasi ca cele aparute dupa ce seful CEC si-a facut publica pozitia fata de creditul in valuta: „Cind era la Alpha Bank nu mai sustinea sa se dea numai credite in lei”.