Se pare ca bancile o duc din ce in ce mai greu prin aceste vremuri tulburi. Deloc nu li se potriveste socoteala din targ cu cea de acasa. Pe langa restantele la credite provocate de cauze mult prea cunoscute pentru a le mai mentiona inca o data, mai intervine o problema: criza manifestata din plin pe piata imobiliara si scaderea preturilor la garantiile imobiliare vor impiedica bancile sa valorifice imobilele la preturile care se practicau pe piata inaintea declansarii crizei financiare.

Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania a declarat pentru Saptamana Financiara: “Valoarea garantiilor imobiliare a scazut substantial, dupa cum am observat din ultimele reevaluari. Nu vreau sa avansez un procent mediu, dar pot spune ca acest lucru ne de­termina sa adoptam doua tipuri de masuri, atat la nivelul clientilor persoane fizice, cat si al companiilor ca­re detin credite: unii trebuie sa vina cu noi garantii sau sa recurga la re­structurarea finantarilor.”

S-a ajuns chiar in situatia in care garantia imobiliara nu mai acopera valoarea creditului. De aces fenomen se “bucura” bancile care au avut o politica agresiva de creditare si, in goana dupa un profit rapid nu au lat in calcul o devalorizare a garantiilor imobiliare. Lacomia isi arata acum coltii si ii musca puternic pe cei care in “anii de glorie” i-au picat prada.

Piata imobiliara inca se zbate in agonie, iar expertii nu pot sa stabileasca nici o tendinta. Tranzactiile sunt mult prea rare incat sa se poata identifica o directie. Situatia ramane inca tulbure si instabila in ciuda declaratiilor pline de energie ale politicienilor, conform carora ar trebui sa stam linistiti, am iesit din criza, iar acum traim intr-o tara in care nu sunt someri, salariile au atins niveluri exorbitante. Acesata forma de prosperitate este una atat de subtila incat foarte putin reusesc sa o constientizeze.