„Trimiteti pe zf@zf.ro scrisorile pe care le primiti sau le-ati primit de la banci privind cresterea dobanzilor la credite, fara a mentiona neaparat datele personale”, isi invita ZF cititorii pe pagina de net. Mugur Isarescu a spus ieri la Cluj ca a luat masuri drastice impotriva conducerii unei banci care a trimis in octombrie 40.000 de scrisori clientilor, prin care ii anunta ca mareste dobanzile la credite din cauza ca banca centrala nu relaxeaza politica monetara. Aceeasi institutie, a adaugat guvernatorul, trimisese in vara 20.000 de scrisori prin care isi prezenta o oferta de credite doar cu buletinul. Evident, nu a dat numele bancii. Dar asta nu inseamna ca ea va ramane anonima, ca sa nu spun ca deja multa lume si-a facut o idee despre cine este vorba. Nu-i frumos insa sa faci acuzatii grave fara niste dovezi ‘grele’. De discutat se poate discuta insa fara restrictii.

Telegraph scrie ca in cateva state americane se analizeaza posibilitatea eliminarii pedepsei cu moartea din cauza costurilor executiilor. Cica e vorba de milioane pentru fiecare prizonier. In Maryland, Montana si New Mexico sunt cele mai mari sanse sa se schimbe legislatia, iar alte state, precum New Hampshire, Kansas si Nebraska au si ele in vedere o asemenea masura.  Un studiu al unor activisti impotriva pedepsei capitale spun ca executarea unui prizonier in Kansas costa 1,26 mil. dolari, in timp ce tinerea lui in inchisoare numai 740.000 dolari.

In tot acest timp, statul care ni l-a dat pe eternul si fascinantul W, continua sa execute oameni pe banda rulanda. Din 1819 si pana in prezent au fost executati aproximativ 1.500 de oameni. Anul acesta se pare ca va fi unul cu o productie buna de executii pe cap de texan. In primele 6 saptamani ale anului au fost executati 8 oameni, iar inca 7 sunt programati pana la sfarsitul lui aprilie.  Datele sunt furnizate de Departamentul de Justitie din Texas (vedeti aici si aici).  Interesant este ca, pe langa datele referitoare la motivele pentru care a fost condamnat la moarte fiecare acuzat, pe site-ul Departamentului sunt publicate si ultimele vorbe ale condamnatilor inainte de a fi executati. Va las cu ultimele cuvinte ale lui Michael Richard, executat pe 25 septembrie 2007:

“Let’s ride. I guess this is it.”

Poza vorbeste de la sine…

Dupa ce cercetatorii englezi ne-au obisnuit cu cele mai tampite studii, acum si economisti englezi de notorietate vin cu idei abracadabrante. Evan Davis, economist si jurnalist la BBC, spune ca devina pentru actuala criza este nimeni altul decat David Bowie!!! Nu-i o greseala, e acel David Bowie pe care-l stim cu totii – Ziggy Stardust, androgin, glam rock etc.

Cica Bowie ar fi deschis calea securitizarilor, operatiuni care au stat la baza crizei din Statele Unite. In 1997, artistul a emis obligatiuni – Bowie Bonds, pentru care investitorii urmau sa primeasca drept castig o parte din drepturile de autor din piesele lui Bowie pe urmatorii 10 ani. Bowie avea nevoie de bani atunci, asa ca a vandut profiturile pe care avea sa le faca in perioada respectiva, pe un profit imediat. Bowie ar fi obtinut astfel vreo 55 mil. de lire.

Jurnalistii englezi compara aceasta situatie cu cea din USA si arata ca exista multe similitudini, cu precizarea ca Bowie a facut astfel de securitizari mai inainte: bancile americane acordau credite ipotecare, dupa care le strangeau la un loc si le vindeau unor investitori, care urmau sa incaseze castigurile din acele imprumuri.

Si nu doar Bowie a apelat la astfel de instrumente financiare. The Guardian scrie ca James Brown si Iron Maiden au emis ebligatiuni acoperite de castigurile viitoare.

Acum puritanii mai au un motiv sa sara la gatul rockerilor: au pus bazele crizei financiare de acum.

Tema numarul 1 acum este cea legata de resursele bancilor. Nelamurirea este ce se va intampla cu imprumuturile acordate de bancile-mama subsidiarelor din Romania: vor fi rambursate la scadenta, vor fi prelungite liniile de creditare sau vor fi rambursate anticipat? Nu se stie inca, poate putin din fiecare. Astazi insa, stirile se bat cap in cap.

Prima data vine viceguvernatorul BNR Cristian Popa, care ne spune ca bancile vor continua sa-si sustina subsidiarele din tara noastra. „Am discutat cu reprezentantii bancilor din Romania si cu actionarii lor, iar reactiile lor au fost pozitive, indicand ca vor continua sa rostogoleasca imprumuturile catre subsidiarele din Romania”, declara Popa, citat de NewsIn.

Mai tarziu insa, pe fluxurile de stiri apare opinia directorului general Coface Romania, Cristian Ionescu. Nici vorba de continuarea liniilor de credit, nici macar rambursarea lor la termen. Acesta spune ca bancile-mama forteaza mana subsidiarelor de aici „sa aduca banii acasa”, adica sa ramburseze anticipat creditele primite. Intrebat care sunt acele banci-mama care cer rambursarea anticipata, NewsIn scrie ca seful Coface a răspuns: „Toate. Banci americane, banci turcesti, banci austriece….”.

Acum cateva zile, un alt oficial al BNR ne spunea insa ca numai o banca din Romania are un credit (parca unul singur) cu clauza de rambursare anticipata.

Lupta asta intre banci pentru bani tinde sa degenereze. Acum vreo doua zile ma intalnesc cu un bun amic, care imi spune ca cineva de la Banca Romaneasca l-a sunat pe seful lui in ziua respectiva sa-l intrebe daca firma pe care o conduce (o companiei de leasing) nu are bani disponibili, pentru ca poate sa ii ofere o dobanda de 20% la depozit. Omul m-a intrebat nedumerit daca la astfel de niveluri s-a ajuns pe piata economiilor. I-am spus si eu ca oficial nu, dar in aceasta perioada poti sa te astepti la orice. Iata ca astazi citesc in ZF acelasi lucru: “Bancherii greci ofera si dobanzi de 25% ca sa atraga mai multi lei”. Sursele ZF mentioneaza printre bancile in cauza Alpha Bank, Bancpost si Piraeus, dar si unii jucatori de top. Ma intreb daca la astfel de dobanzi vor bancile sa atraga lichiditati, atunci ce pret vor lua de la client pentru credite?

Guvernatorul BNR face de fiecare data deliciul presei cu modul in care explica pe intelesul tuturor mecanismele macroeconomice. Ieri, la Forumul Financiar Central si Est European, Isarescu avea ce avea cu masinile, ca tot le utiliza in exemplificarile despre riscurile unei cresteri economice prea rapide.

Prima: Ritmul rapid de crestere (in primul trimestru a depasit 8%) este justificat, in conditiile in care Romania are de recuperat multe decalaje fata de statele UE, zice Isarescu, dar vine si cu o atentionare. Cica economia e ca o masina care merge cu viteza pe drum catre un obiectiv. Dar atentie la drum, ca s-ar putea sa aiba gropi, si bine nu-i va fi masinii daca da in ele cu viteza.

A doua oara, guvernatorul vrea sa evidentieze riscul de supraincalzire al economiei, in conditiile unei cresteri prea rapide. Economia e tot o masina, care incearca sa-si forteze motorul sa accelereze peste capacitate. Degeaba tot vrea, ca motorul nu ii va da mai multa viteza, ci doar mai mult fum.

Pana acum situatia sta undeva intre “nu-i rau” si “binisor”. Masina nu scoate fum (cel putin nu inca!), si nici n-a dat foarte rau in vreo groapa mare, sa-si rupa vreo roata si sa-si piarda directia.

Dupa Ghetea la inceputul anului, acum si Treichl vine si ia pozitie impotriva creditului in valuta, intr-un interviu acordat ZF. Seful Erste se declara total impotriva creditului de consum in valuta („Creditul de consum in valuta chiar este o prostie”), si vrea ca BNR sa intervina si sa-l franeze la maxim, urmand ca imprumuturile de consum sa fie acordate doar in lei. Seful CEC si al ARB, Radu Ghetea, propusese la randul sau ca persoanele fizice sa se imprumute numai in valuta in care castiga. Cum majoritatea castiga in lei, si imprumuturile ar trebuie luate atunci tot in lei.

Revenind la Treichl, omul spune ca a discutat deja cu guvernatorii bancilor centrale si Romania si Ungaria, unde creditele de consum in valuta constituie o problema, precum si BCE, si crede ca exista o probabilitate destul de mare ca in 6 luni sa se ia o decizie privind franarea cat mai mult posibil a creditului in valuta. „Cele mai mari probleme cu creditarea in valuta sunt in Romania si Ungaria. Ambele tari trebuie sa aiba un interes major in a frana acest fenomen care afecteaza capacitatea bancilor centrale si a guvernelor de a controla deficitul extern si inflatia”, spune Treichl. Seful Erste se declara si impotriva creditelor exotice, desi recunoaste ca Erste a apelat la ele pe unele piete pentru a-si creste cota de piata, ceea ce fac de fapt si bancile de la noi care acorda astfel de credite. Vezi aici Volksbank, OTP, Piraeus, Credit Europe Bank sau Bancpost.

Desi apeleaza argumente precum reducerea deficitului si a inflatiei, pozitia sefului Erste fata de creditul de consum in valuta este putin cam ipocrita. Asta pentru ca, alaturi de CEC, BCR ar fi marele castigator in urma unei masuri radicale impotriva creditului de consum in valuta. Creditul de consum in valuta chiar este o problema la noi, insa nu trebuie uitat obiectivul care guverneaza orice actiune a unui bancher comercial: profitul.

Presupun ca reactiile in interiorul mediului bancar la adresa lui Treichl sunt aceleasi ca cele aparute dupa ce seful CEC si-a facut publica pozitia fata de creditul in valuta: „Cind era la Alpha Bank nu mai sustinea sa se dea numai credite in lei”.

Doi englezi, specializati in satira pe teme din domeniul afacerilor, vorbesc despre criza creditelor. Unul joaca rolul ziaristului, celalalt al unui bancher de investitii. Foarte amuzant si la obiect. Primul filmulet este aparut de curand, al doilea este de anul trecut.

Bancile au ajuns acum sa recruteze si copii!!! Gumesc, firesc. Priviti cele doua poze de mai jos, facute la Targul BankingJobs, dedicat exclusiv companiilor din sistemul financiar-bancar.