Creditele in valuta mentin interesul romanilor pentru imprumuturi

Posted by Cornel Dinu | Posted in Şuşoteli | Posted on 24-06-2010

Romanii sunt atrasi in continuare de creditele in valuta atunci cand vine vorba de finantarea unui proiect. Datele statistice ale Bancii Nationale a Romaniei confirma preferintele romanilor in materie de imprumuturi. Sfaturile specialistilor privind optarea pentru un credit in moneda in care esti platit au ramas fara ecou, clientii bancilor mizand cu precadere pentru valuta, atrasi de dobanzile mult mai mici fata de cele percepute pentru imprumuturile in moneda nationala.

Potrivit BNR, soldul creditelor acordate de institutiile de credit populatiei si companiilor a crescut in luna mai 2010 cu 1,4 la suta (1,2 la suta in termeni reali) fata de luna aprilie 2010, pana la nivelul de 203.112,1 milioane lei. Creditul in lei s-a diminuat cu 0,1 la suta (-0,3 la suta in termeni reali), in timp ce creditul in valuta exprimat in lei a crescut cu 2,4 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta a crescut cu 1,1 la suta).

La 31 mai 2010, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 2,0 la suta (-2,3 la suta in termeni reali) fata de 31 mai 2009, pe seama majorarii cu 6,7 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 6,7 la suta) si a diminuarii cu 4,7 la suta a componentei in lei (-8,7 la suta in termeni reali). Statistica Bancii Nationale releva faptul ca cererea de imprumuturi este scazuta din cauza dobanzilor exagerate promovare de banci. Acolo unde costurile sunt decente, cum este cazul creditelor in valuta, se poate observa un trend ascendent.

Tabel. Creditul neguvernamental

INDICATORI 31 mai 2010 (mil. lei) Mai 2010/ Aprilie 2010 (%) Mai 2010/   Mai 2009
(%)
Credit neguvernamental (total) 203112,1 1,4 2,0
Credit neguvernamental in lei 78075,3 -0,1 -4,7
Gospodarii ale populatiei 37877,5 0,1 -5,4
Persoane juridice (societati nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) 40197,8 -0,3 -4,0
Credit neguvernamental in valuta 125036,8 2,4 6,7
Gospodarii ale populatiei 62615,7 2,0 4,6
Persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) 62421,1 2,7 9,0

Incredibil: Populatia si-a sporit economiile in valuta cu aproape 18% in ultimul an

Posted by Cornel Dinu | Posted in Statistica | Posted on 24-06-2010

Criza financiara, incertitudinea si teama fata de ziua de maine sunt principalele motive care au contribuit la cresterea interesului romanilor fata de economisire. Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, depozitele populatiei si companiilor au crescut in luna mai 2010 cu 0,7 la suta fata de luna aprilie 2010, pana la nivelul de 168.456,4 milioane lei. Comparativ cu luna mai a anului trecut, cresterea economiilor acumulate de romani a fost de 8,4%.

Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au scazut cu 0,6 la suta, pana la 62807,7 milioane lei. La 31 mai 2010, depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au inregistrat o crestere de 6,7 la suta (2,2 la suta in termeni reali) fata de 31 mai 2009. Depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,6 la suta, pana la 43427,4 milioane lei. La 31 mai 2010, depozitele in lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 7,8 la suta (3,2 la suta in termeni reali) fata de 31 mai 2009.

Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, au crescut cu 2,2 la suta, pana la nivelul de 62221,3 milioane lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au majorat cu 0,9 la suta, pana la 14888,3 milioane euro). Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 10,7 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut cu 10,7 la suta); depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 17,7 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 17,7 la suta), iar depozitele in valuta ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) exprimate in lei s-au majorat cu 1,0 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice s-au majorat cu 1,0 la suta).

 Tabel. Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali

INDICATORI 31 mai 2010 (mil. lei) Mai 2010/ Aprilie 2010 (%) Mai 2010/ Mai 2009
(%)
Depozite ale rezidentilor clienti neguvernamentali (total)* 168456,4 0,7 8,4
Depozite in lei ale rezidentilor 106235,1 - 0,1 7,1
Gospodarii ale populatiei 62807,7 - 0,6 6,7
Persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) 43427,4 0,6 7,8
Depozite in valuta ale rezidentilor 62221,3 2,2 10,7
Gospodarii ale populatiei 38419,3 2,0 17,7
Persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) 23802,0 2,5 1,0

* Sunt incluse conturile curente, depozitele la vedere si toate depozitele la termen indiferent de scadenta

Poem pentru o banca (nu conteaza care!)

Posted by Cornel Dinu | Posted in pamflet, râsu' - plânsu' | Posted on 23-06-2010

Imi plac poeziile. Sunt pasionat de Eminescu, Stanescu, Bacovia, Minulescu, Gyr sau Labis. Fara a avea pretentia ca as putea sa ma ridic la inaltimea incredibilei lor inspiratii, am incercat sa adaptez relatiei client-banca versurile sublimei poezii “De cate ori, iubito…”, scrisa de Mihai Eminescu. Iata ce a a iesit:

Poem pentru o banca (nu conteaza care!)…

De cate ori, tu – banco, de noi mi-aduc aminte,
Contractul de la credit mi-apare inainte.
Pe foile lui albe, dobanda nu se-arata,
Ci doar mai jos, cu litere de-o schioapa,
Sta scris cat am – cu-adevarat – de plata.

Comisioane, taxe si alte mici tarife,
Cu toate-ngramadite in fraze incalcite,
Sa nu-nteleaga prostu’ ca or sa il sugrume
Atunci cand o sa-i fie viata mai draga-n lume.

Si peste ani de zile, triste si ponosite,
Clientul tot achita la rate otravite.
Ii pare rau acuma, dar ce mai poate face?!
Cand banca-l tot streseaza si nu vrea sa-i dea pace,
Chiar de-a platit pe credit atata cat nu face.

Uitandu-se o clipa cu anii inapoi,
Cand a semnat contractul de credit de nevoi,
Clientul isi da seama c-a fost o mare teapa
C-a dat luna de luna o tot mai mare rata
Si si-a lasat – la banca – casa ipotecata.

Ce comisioane abuzive au devenit istorie

Posted by Cornel Dinu | Posted in Şuşoteli | Posted on 23-06-2010

Ordonanta de Urgenta Nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori aprobata de Guvernul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial in data de 11 iunie 2010 “face curatenie” in lista de comisioane percepute de banci in cazul imprumuturilor. Practic, noua lege obliga institutiile de credit, ca incepand cu data de 21 iunie 2010, sa se limiteze la sase comisioane care pot fi stabilite in noile contracte ce urmeaza a fi incheiate. Aceste taxe se refera la comisionul pentu analiza dosarului perceput numai daca imprumutul se aproba, comisionul de administrare a creditului, comisionul de rambursare anticipata de maximum 1% numai pentru imprumuturile cu dobanda fixa, comisionul de penalizare pentru intarzierea la plata, comisionul unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor si comisionul ce prevede costuri pentru anumite situatii.

Dincolo de excluderea comisionului de rambursare anticipata pentru creditele cu dobanda variabila sau limitarea lui la 1% pentru imprumuturile cu dobanda fixa, actul normativ reuseste sa elimine doua dintre cele mai “dureroase” taxe pentru buzunarele clientilor: comisionul de acordare si comisionul de retragere numerar. Pana in urma cu cateva zile, bancile percepeau consumatorilor inainte de a le pune la dispozitie fizic banii imprumutati trei tipuri de taxe: pentru analiza dosarului, pentru acordarea creditului si/sau pentru retragerea de numerar. Conform noilor prevederi legislative, bancile nu mai pot miza decat pe primul comision, respectiv cel de analiza a dosarului de credit, care va fi platit de consumatori numai in cazul in care imprumutul se acorda. In continuare va prezentam o “descriere” succinta a celor doua comisioane inlaturate prin lege incepand din data de 21 iunie 2010 pentru a intelege absursul acestora.

Comision de acordare – Bancile percepeau aceasta taxa in momentul in care iti acordau creditul solicitat. In urma cu cativa ani, am botezat comisionul de acordare (unele banci ii spuneau comision de instrumentare!) “spaga” pe care clientii o platesc bancilor pentru a primi imprumutul. Stim cu totii ca romanii sunt obisnuiti sa plateasca cate o mica “atentie” doctorului, politistului din trafic, controlorului din tren si functionarului public. Bancile au sesizat si ele acest detaliu si incearcau astfel sa profite din plin de predispozitia cetatenilor de a da un bonus pentru serviciile primite. Ceea ce diferentiaza spaga de la banca de una clasica este modul in care se platea. Daca mita de zi cu zi se achita pe sub mana, la banca spertul era institutionalizat, fiind prevazut in termenii contractuali. Niciun bancher nu a putut sa-mi explice vreodata motivele logice pentru care un client achita aceasta taxa. In sine, ratiunea comisionului de acordare (o denumire total nefericita!) era ingrosarea profitului bancii. Taxa cu pricina se achita procentual din valoarea imprumutului, iar partea proasta este ca se situa undeva la 2% la cele mai multe banci.

Comision de retragere numerar – Bancile aplicau respectivul comision in special creditelor de nevoi (garantate sau negarantate). Mai pe intelesul tuturor, banca nu te imprumuta direct, ci vira suma aprobata intr-un cont. Penru a intra fizic in posesia acestor bani, trebuia sa-i scoti din contul respectiv. In acel moment intervenea comisionul de retragere numerar, care subtia creditul primit, de regula, cu jumatate de procent. Este mai mult decat evident ca o asemenea taxa nu putea fi fair-play pentru client. Si ca sa dam cartile pe fata, putem considera comisionul de retragere numerar cea mai absurda si nesimtita metoda de a mai usura clientul de niste banuti.

BCR isi pune cenusa in cap

Posted by Cornel Dinu | Posted in Şuşoteli | Posted on 23-06-2010

Comunicatul de presa prin care BCR anunta ca aliniaza comisioanele la credite la cerintele Ordonantei de Urgenta Nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este o modalitatea eleganta a bancii prin care isi pune cenusa in cap. Pe langa disparitia sau reducerea comisionului de rambursare anticipata, in functie de tipul dobanzilor (fixe sau variabile) percepute pentru imprumuturi, cea mai interesanta masura adoptata de BCR – nu din proprie initiativa ci fortata prin lege – este reprezentata de aplicarea comisionului pentru analiza dosarului de credit in valoare de 600 lei numai in cazul imprumuturilor acordate.

Practic, aceasta taxa solicitata de BCR era, din punctul meu de vedere, cea mai aberanta suma de bani  (este probabil cel mai decent termen folosit pentru a caracteriza comisionul de la BCR) solicitata de o institutie de credit din Romania, prin valoare si motivatia impunerii. Asta pentru ca banca percepea acest comision si clientilor carora nu le aproba cererea de credit. “Clientii BCR vor primi numai oferte de creditare la standard european”, este una dintre propozitiile care isi simtita prezenta subtil in comunicatul de presa al Bancii Comerciale Romane. Nu pot decat sa ma intreb, fara a astepta neaparat un raspuns: ce fel de oferte de creditare primeau clientii BCR pana in acum?

Volksbank, certata de BNR pentru dezinformarea clientilor

Posted by Cornel Dinu | Posted in Cu mâţa-n sac, Curat murdar! | Posted on 19-03-2009

O veste rea nu vine niciodata singura. Luna octombrie 2008 a insemnat pentru clientii Volksbank Romania nu numai debutul crizei financiare, ci si aflarea unui mesaj la fel de neplacut. Banca austriaca a informat toti clientii care aveau un credit ca vor plati in 2009 rate mai mari fata de cele prevazute in graficele de rambursare. In cadrul scrisorilor Volksbank (vezi aici!), transmise clientilor, scumpirea creditelor este pusa pe seama politicii monetare a Bancii Nationale a Romaniei. “Avand in vedere faptul ca Banca Nationala a Romaniei nu a adoptat inca nicio decizie de modificare a cerintelor in materia rezervelor minime obligatorii, in sensul diminuarii sau al eliminarii acestora, Volksbank Romania se confrunta cu necesitatea de a prelungi, pentru moment pana la sfarsitul anului 2009, perioada de aplicare a comisionului perceput ca urmare a obligatiei acesteia de a constitui rezerve minime obligatorii, cu respectarea in aceasta privinta a prevederilor contractului de credit incheiat intre Volksbank Romania si dumneavoastra. [...] Intrucat aceasta masura reprezinta rezultatul nemijlocit si exclusiv al continuarii de catre Banca Nationala a Romaniei, pe aceeasi directie a politicii sale monetare, apelam la intelegerea dumneavoastra in ceea ce priveste necesitatea adoptarii acestei decizii si va rugam sa nu ezitati sa va adresati cu incredere, in continuare, tuturor sucursalelor si agentiilor Volksbank Romania”, sunt frazele prin care Volksbank arunca pisica in ograda Bancii Centrale. Este interesant de aflat ce a simtit Guvernatorul Mugur Isarescu atunci cand, in calitate de beneficiar al unui credit ipotecar de la Volksbank, a primit scrisoarea in care banca austriaca a dat vina pe institutia pe care o conduce pentru cresterea ratelor in 2009!

Mentinerea comisionului de rezerva minima obligatorie, deloc neglijabil – in valoare de aproape 2%/an aplicabil la soldul creditului, care ar fi trebuit sa fie eliminat incepand cu finalul lunii decembrie 2008, a creat o adevarata isterie in randul clientilor Volksbank. Mai multi beneficiari de imprumuturi de la banca austriaca au depus plangeri la Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorului si la Banca Nationala, considerand decizia Volksbank abuziva si neconforma cu prevederile contractuale. Reclamatiile nu au ramas fara ecou, ambele autoritati luand masuri. Daca ANPC a dat in judecata banca, considerand comisionul de rezerva minima obligatorie abuziv, BNR a transmis celor care s-au adresat oficial institutiei o adresa (vezi aici!), prin care ii anunta ca Banca Nationala nu poate fi invinuita pentru scumpirea creditelor Volksbank. “Mentionam ca, in mod nejustificat, institutia de credit a invocat mentinerea si prelungirea duratei de percepere a comisionului de rezerva minima obligatorie ca fiind determinata de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei, avand in vedere ca nu exista o relatie directa intre serviciile oferite de banca si cerintele Bancii Nationale a Romaniei privind rezervele minime obligatorii. Tinand seama de problematica sesizata de dvs., Banca Nationala a Romaniei a solicitat institutiei de credit clarificarea aspectelor respective”, se precizeaza in raspunsul BNR, semnat de directorul Directiei de Supraveghere, Nicolae Cinteza. Fiind urecheata de Banca Centrala, Volksbank s-a conformat si a incercat sa dreaga busuiocul. Astfel, a transmis o noua scrisoare clientilor (vezi aici!), prin care alaturi de enumerarea unor noi motivatii care au stat la baza mentinerii comisionului de rezerva minima obligatorie in 2009, a subliniat si faptul ca “…, desigur, prelungirea ce v-a fost adusa la cunostinta, nu a fost niciodata solicitata de catre vreo autoritate publica si, in niciun caz, determinata de catre politica Bancii Nationale a Romaniei”.

Este Volksbank banca incriminata de Isarescu?

Invinuirea Bancii Nationale pentru scumpirea creditelor a fost semnalata si de guvernatorul Mugur Isarescu, care a afirmat, la finalul lunii februarie 2009, ca banca centrala a luat in acest sens masuri “drastice” impotriva conducerii unei institutii de credit, fara a mentiona insa la ce banca se refera. Seful BNR a subliniat ca motivul pentru care respectiva institutie de credit a fost pedepsita a fost constituit de cele 40.000 de scrisori transmise catre clienti, prin care ii anunta ca mareste dobanzile la credite din cauza ca banca centrala nu relaxeaza politica monetara, a anuntat agentia de presa NewsIn. Aceeasi institutie de credit, care a trimis 40.000 de scrisori in luna octombrie, a trimis in vara 20.000 de scrisori prin care isi prezenta o oferta de credit doar cu buletinul, sustinea Isarescu. “Masurile au fost drastice, dar nu in sensul destituirii, pentru ca o banca tot timpul trebuie sa aiba un conducator. S-a solicitat actionarului punerea in ordine la nivelul conducerii bancii pentru instabilitate emotionala. Cand am fost intrebat de ce sunt asa dur eu le-am raspuns ca sunt un ecologist si cand ati trimis 20.000 de scrisori ati taiat 4 copaci, iar cand ati trimis 40.000 de scrisori ati taiat 8 copaci”, a spus Isarescu. Guvernatorul Bancii Centrale a mai explicat ca efectul scrisorilor trimise catre clientii bancii a fost “devastator si a pus toata tara pe jar”.

La prima vedere, aspectele semnalate de Mugur Isarescu seamana cu actiunile intreprinse de banca austriaca, fapt ce duce inevitabil la intrebarea: “Este Volksbank banca incriminata si pedepsita de Banca Nationala?”. Volksbank neaga, prin vocea directorului de marketing si comunicare, Alin Merer, aceasta ipoteza. “Referitor la solicitarile dumneavoastra, dorim sa va aducem la cunostinta faptul ca Volksbank Romania nu este, cu siguranta, banca la care se referea domnul guvernator”, este raspunsul lui Alin Merer. Oficialul Volksbank recunoaste insa veridicitatea celor doua scrisori transmise clientilor. “Cele doua scrisori transmise clientilor nostri, sunt in stransa corelatie, ele completandu-se reciproc. Prima scrisoare cuprinde instiintarea cu privire la prelungirea duratei de percepere a comisionului de rezerva, iar cea de-a doua scrisoare raspunde solicitarilor clientilor, prin furnizarea unor explicatii suplimentare, notiunea generica de costuri de refinantare incluzand toate componentele de cost pe care le implica atragerea de catre banca a fondurilor necesare pentru acordarea de imprumuturi clientilor sai”, sustine Alin Merer.

Daca in privinta invinuirii directe a Bancii Nationale nu se poate discuta prea mult, lucrurile fiind clare, ramane un element din declaratiile guvernatorului Mugur Isarescu care nu se potriveste intocmai situatiei Volksbank. Acesta este legat de scrisorile de promovare a “creditului doar cu buletinul”, sintagma folosita in general pentru imprumuturile de nevoi fara ipoteca. Volksbank si-a directionat atentia si spre asemenea credite in vara anului trecut, cand a ales sa ofere aceste imprumuturi numai in moneda nationala, dar nu le-a promovat foarte agresiv. “Volksbank Romania sprijina astfel politica Bancii Nationale a Romaniei de limitare a creditului de consum in valuta”, mentionau atunci reprezentantii bancii. Avand in vedere aceste amanunte, am incercat sa aflam de la oficialii Volksbank daca banca a transmis clientilor scrisori cu noua oferta de credite pentru cheltuieli curente Easy Plus si Easy Super Plus. “Volksbank Romania nu a avut nici o campanie centralizata de promovare a creditelor sale de consum, acestea neintrand in strategia de vanzare activa a bancii noastre. Este posibil ca o anumita unitate Volksbank in procesul de vanzare incrucisata sa propuna clientilor si achizitionarea unui asemenea produs. In acest caz actiunea este punctuala neavand caracter de generalitate. Creditul de consum nu se afla in centrul strategiei noastre de piata, ponderea lui in totalul portofoliului nostru de credite fiind nesemnificativa”, a fost pozitia directorului de marketing si comunicare al bancii austriece. Raspunsul formulat de Alin Merer nu confera o viziune transanta, pentru ca nu se intelege clar daca Volksbank a transmis sau nu scrisori catre clienti cu noua oferta de credite de nevoi fara ipoteca. Chiar si asa, in lipsa acestui document ce ar completa probele care ne-ar arata daca Volksbank ar putea fi banca despre care a vorbit Mugur Isarescu, este necesar sa evidentiem ceea ce subliniaza oficialul bancii austriece: “sustinem cu certitudine faptul ca Volsbank Romania nu este institutia bancara la care se face referire in paragraful prezentat de dumneavoastra (n.r. – declaratiile guvernatorului Mugur Isarescu), cu atat mai mult cu cat in cursul anului 2008 banca noastra nu a majorat dobanda anuala a produselor de creditare in Euro, ci a procedat la informarea corespunzatoare a clientilor cu privire la prelungirea perioadei de aplicare a unui comision”.

Dincolo de ipoteze, suspiciuni, marturii incriminatorii, povesti despre ecologism, bancheri instabili emotional si joaca de-a alba neagra cu vinovatii fara vina, ceea ce conteaza cu adevarat sunt banii in plus pe care-i trebuie sa-i scoata din buzunar clientii Volksbank. Tocmai din acest motiv, beneficiarii imprumuturilor Volksbank au continuat, cu incapatanare, sa protesteze, ceea ce a facut ca banca austriaca sa-si reconsidere pozitia fata de mentinerea si in 2009 a comisionului de rezerva minima obligatorie. Astfel, Volksbank a transmis in luna februarie 2009 o propunere catre clienti, potrivit careia banca este de acord sa renunte la comisionul de rezerva minima obligatorie, insa acest lucru este conditionat de semnarea unor acte aditionale la contractele de credit. Cu detalii despre noile prevederi contractuale din actele aditionale vom reveni in curand, pentru ca si acestea au tensionat relatiile si asa sifonate dintre Volksbank si clientii sai.

Piata Bancara a intrat in criza femeii nemaritate

Posted by Cornel Dinu | Posted in pamflet | Posted on 22-01-2009

Urmaresc de vreo 9 ani Piata Bancara de la noi. La inceput arata ca o domnisoara numai buna de abordat. Multi ar fi vrut s-o “cunoasca”. S-a tinut batoasa vreo 2 ani, dupa care s-a aratat dispusa sa incerce sa faca “cunostinta”. A experimentat o vreme. Cativa dintre petitori au ajuns s-o “cunoasca” destul de bine. Pana a prins gustul, cum se zice in popor. Din acel moment, Piata Bancara a devenit parte din viata tuturor celor care simteau nevoia s-o “cunoasca”. Era de acord cu orice. Se ajunsese deja, la un moment dat, chiar la perversiuni. Fanteziile clientilor deveneau realitate foarte usor. Trebuiau doar sa ceara. Numai cine n-a vrut nu a beneficiat de serviciile sale. Si a tinut-o asa pana in toamna anului trecut, cand totul s-a schimbat. Piata Bancara a adoptat o alta atitudine. A debutat o noua etapa in viata sa. Pentru ca parintii au tras-o de urechi pentru viata aventuroasa, cerandu-i sa se aseze la casa ei. De atunci se comporta de parca n-ar mai vrea sa faca “cunostinta” cu nimeni. Este o domnita bine, coapta dar nemaritata, care-si astepta alesul. Vede toate defectele petitorilor. Chiar si acolo unde nu exista. Si-a promis ca nu va mai face “cunostinta” cu nimeni in afara Lui. A celui caruia ii va deveni sotie…

Pe unii bancheri romani ii paste realocarea, salarii mai mici sau chiar disponibilizarea

Posted by Cornel Dinu | Posted in râsu' - plânsu', Şuşoteli | Posted on 28-11-2008

Criza financiara nu va ramane fara ecou pentru piata fortei de munca din sistemul bancar romanesc. Activitatea bancilor din Romania a fost afectata substantial in ultimele doua luni, pe de o parte, data fiind situatia dezastruoasa a multora dintre institutiile financiare din intreaga lume si, pe de alta parte, din cauza noilor norme de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei. Blocajul inregistrat va avea, fara indoiala, repercusiuni mai mult sau mai putin neplacute asupra angajatilor din cadrul bancilor. In cele mai multe cazuri este vorba despre realocarea bancherilor catre alte departamente. In acest mod, bancile incearca sa-si foloseasca resursele umane inregimentate la maximum in sectoarele unde este nevoie de un surplus de munca, fara a mai apela deocamdata la alte recrutari de personal. Aceasta optiune este valabila in cazul mai multor banci, tendinta fiind confirmata de mai multi bancheri. Printre acestia se numara Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, si Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank. Oficialii celor doua institutii de credit apreciaza ca in sistemul bancar vor exista programe de restructurare si redistribuire a prezentei teritoriale in zone mai profitabile, ceea ce va avea un impact si asupra resursei umane, in sensul realocarii unor angajati pe alte posturi. Steven van Groningen a declarat, in exclusivitate pentru publicatia online www.bankingnews.ro, ca “Raiffeisen Bank a incheiat un program sustinut de dezvoltare a retelei de agentii si consideram ca in acest moment avem acoperirea teritoriala adecvata pozitiei noastre de piata. Cu alte cuvinte, vom mai face deschideri sau relocari de agentii doar la nivel de activitate curenta. In acest moment nu anticipam restructurari de personal, dar sunt posibile realocari de personal din departamente in care volumul de activitate ar putea scadea catre activitati unde volumele cresc”.

Exista insa si un curent de opinie care prevesteste inevitabil pentru perioada imediat urmatoare reduceri de salarii sau chiar restructurarea pentru unii bancheri. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, nu este de acord cu aceste previziuni sumbre, precizand ca nu exista semnele ca bancile vor lua masuri de concediere de personal. Cu toate acestea, cei mai multi oficiali ai bancilor se tin departe de acest subiect considerat foarte sensibil. Incercarea publicatiei www.bankingnews.ro de a obtine un punct de vedere oficial din partea mai multor institutii de credit s-a lovit de refuzul categoric din partea lor, unii probabil pe principiul ca nu trebuie sa vorbesti de funie in casa spanzuratului. Altii, sub protectia anonimatului, considera ca inevitabil criza din ultimele luni va avea un impact negativ si asupra fortei de munca din domeniu. Aceasta concluzie este sustinuta si de presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, care ne-a spus ca “sunt posibile restructurari, in functie de strategia pe care fiecare banca in parte a aplicat-o pina acum – de exemplu, daca focusul a fost exclusiv pe credite, sau exclusiv pe real estate, este posibil ca o banca sa fie mai afectata, cu consecinte mai mari si pentru zona de resurse umane”. Sefii bancilor nu pot insa sa nu observe si partea plina a paharului. Situatia de fata poate avea si o latura pozitiva pentru resursa umana din domeniul bancar, daca avem in vedere, pe de o parte, cresterea “artificiala” si nesustenabila a salariilor incasate de unii angajati ai institutiilor de credit si, pe de alta parte, calitatea indoielnica a unor salariati care au reusit sa “fenteze” vegilenta specialistilor de resurse umane, angajati in ultimii ani in campanii agresive de recrutare de personal. Asa se face ca actuala situatie le da posibilitatea bancilor de a “face curatenie” in propriile ograde. “La nivel de sistem bancar cred ca piata fortei de munca se stabilizeaza – vor fi mult mai putine transferuri de la o banca la alta si cresterile de salarii vor fi limitate. Pe de alta parte, si din punctul de vedere al personalului, accentul revine pe calitate – salariatii bine pregatiti vor fi avantajati, de asemenea si cei care se vor adapta usor la job-uri noi”, scoate in evidenta acest aspect Steven van Groningen. Concluzia este clara: pe unii bancheri romani ii paste realocarea, salarii mai mici sau chiar disponibilizarea! Cu aceasta situatia nu tocmai placuta se confrunta deja companiile cu domeniul de activitate adiacent celui bancar, cum ar fi brokerii si societatile de leasing. Daca in cazul firmelor de intermediere financiara au inceput deja sa apara falimentele sau disponibilizarile in masa, unele societati de leasing au luat masuri de reducere drastica – in unele cazuri de pana la 25% – a salariilor.

Pentru a incheia intr-o nota mai optimista, vrea sa va spun un banc bun pentru a face haz de necaz. Cica la oficiul pentru plasarea fortei de munca vine intr-o zi un batranel. “Dom’ne, am un nepot in provincie si as vrea sa-l aduc in Capitala. Ce locuri de munca aveti?” – “Pai, avem un post de vanzator de ziare, castiga 16 milioane pe luna”. – “Prea mult”, zice mosul . “El e din provincie, vine aici in Bucuresti, da de bani si se strica. Poate aveti ceva mai modest”. – “Vanzator in piata, 14 milioane pe luna, plus ce mai pica”. – “Tot e mult”, zice mosul. “O sa-i strice cu femeile, taica”. “Ceva la zece milioane, zece milioane jumate n-aveti?” – “Ba da, sa lucreze intr-o banca, dar ii trebuie studii superioare”.

Iresponsabilitatea bancherilor din Romania ar putea duce la grave turbulente pe piata

Posted by Cornel Dinu | Posted in Curat murdar!, râsu' - plânsu' | Posted on 13-10-2008

Saptamana trecuta a fost de foc. Bancile din Romania si-au creat si ele o criza, presarata cu momente de panica alimentate de “bursa zvonurilor”. Spun si-au creat pentru ca acest cutremur s-a nascut din cauza bancherilor, care in goana dupa clienti s-au gandit sa foloseasca criza financiara internationala drept arma impotriva concurentei. Asa au luat nastere multe zvonuri, care aveau drept scop atragerea clientilor de la bancile “nominalizate” a avea probleme. “Scoate repede banii de la banca X. Au probleme mari. Vino cu banii la noi pentru ca sunt in siguranta si pe deasupra avem si o oferta beton la depozite”, acesta este mesajul pe care l-au auzit unii romani saptamana trecuta de la bancheri “bine intentionati”. Am discutat zilele trecute cu cativa sefi de banca. Toti mi-au spus de acest lucru. Cu totii au recunoscut ca lucrurile o luasera razna. Unii chiar si-au avertizat angajatii ca daca vor proceda in acest fel vor fi dati afara imediat. Iata cum era cat p-aci ca bancherii sa si-o faca cu mana lor!

Oracolul de la Balcesti si topul bancilor

Posted by Cornel Dinu | Posted in Parerea mea... | Posted on 03-07-2008

Am scris in martie 2007 pe blogul personal (www.choni.ro) un articol despre cum va arata, in opinia mea, clasamentul primelor cinci banci la finalul anului 2008. Spuneam atunci ca acest top va fi format astfel: 1. BCR, 2. BRD, 3. Banca Transilvania, 4. Bancpost, 5. Raiffeisen Bank. Imediat, au sosit comentarii postate on-line sau comunicate verbal. Aproape toti cei care si-au dat cu parerea despre previziunile mele m-au luat peste picior, considerand ca sunt un poet visator sau semnatar de articole puerile, cu iz de mica barfa in scara blocului. Cele mai multe obiectii erau legate de faptul ca nu am inclus si UniCredit Tiriac Bank in acest clasament, banca ce va ocupa pozitia a treia. Interesant este ca una dintre opinii suna cam asa: “Cati destepti pe lumea asta. Ma refer la scumpii bancherasi, care se dau grande aici. Bai baieti si daca acest “cornel dinu” are dreptate? Daca va fi asa cum spune el? Probabil o sa-i spunem Oracolul din Balcesti. Ca n-avem cum sa zicem ca e super economist, doar nu a analizat atent lucrurile”. Acum, dupa ce am vizionat topul bancilor la finalul lui 2007, realizez ca s-ar putea sa nu fiu departe de adevar, in conditiile in care diferenta dintre Raiffeisen Bank (locul 3) si Banca Transilvania (locul 4) este foarte mica, de numai 0,8 puncte procentuale. Daca va fi asa, inseamna ca sunt Oracolul de Balcesti pentru domeniul bancar. Am incercat si la fotbal, dar nu mi-a iesit cum ii iese lui Dumitru Dragomir. Va prezint in continuare, comentariu postat pe data de 15 martie 2007. Astept si acum parerile voastre.

“Top 5 in 2008

Primele cinci locuri din sistemul bancar romanesc sunt disputate, dupa parerea mea, de sapte institutii de credit – BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Tiriac Bank, Banca Transilvania, Bancpost si Alpha Bank, care au sanse mai mari sau mai mici de a intra in Top 5 la finalul anului 2008. In privinta primelor doua pozitii se poate spune ca lucrurile sunt destul de clare: BCR si BRD sunt tintuite bine si nu par a fi in situatia de a fi surclasate. Mai jos – pentru locurile trei, patru si cinci – trecerea timpului poate aduce in prim-plan surprize de proportii. Prima ar fi ca este foarte probabil ca Raiffeisen Bank sa piarda locul trei, in conditiile in care cota de piata proprie se diminueaza vazand cu ochii. In functie de dimensiunea acestei scaderi si de nivelul cresterii inregistrate de principalii competitori – Banca Transilvania (acum pe locul 5 cu 4,7%), Bancpost ( locul 6 cu 4,5%) si Alpha Bank (locul 7 cu 4,2%), Topul 5 din 2008 ar putea arata altfel. Eu cred ca acest clasament va arata astfel:

1. BCR

2. BRD

3. Banca Transilvania

4. Bancpost

5. Raiffeisen Bank

Este foarte posibil sa ma insel, in conditiile in care sunt sigur ca diferentele dintre pozitiile 3, 4 si 5 vor foarte mici. Voi ce credeti?”









Bijuterii
Bijuterii argint
Slabire si ingrasare cu Herbalife
Calculatoare Second Hand
Calculatoare Second Hand
bratari argint
mediator bucuresti