De ce un client al unei companii de asigurari este obligat/fortat sa achite contravaloarea primei contributii (lunara, trimestriala, semestriala sau anuala) inainte de a intra in posesia politei de asigurare, adica a documentului care certifica incheierea contractului? Am aflat de aceasta procedura total ilegala, atunci cand m-am hotarat sa inchei o renta de studii pentru copil. Am completat la birou un contract tip pe care l-a adus consilierul de asigurari al companiei alese de mine (in acest caz BCR Asigurari de Viata), mentionand sumele prezentate in prealabil. Atunci cand agentul de asigurari m-a intrebat cum voi achita prima de asigurare (numerar sau prin transfer bancar), m-am aratat surprins intrebandu-l daca nu trebuie sa am si eu la mana un document (contract) in baza caruia sa fac aceasta plata. Mi-a dat explicatia: documentul completat si semnat de mine are rolul de cerere pana in momentul in care va fi aprobat. Dupa aceea, voi primi si eu un exemplar. Mai mult, aceasta “cerere” nu intra in procesul de aprobare daca nu exista dovada achitarii primei transe. Cu alte cuvinte, platesc ceva ce nu exista. Practic, dupa spusele asiguratorului, companiile de profil procedeaza toate dupa acelasi algoritm: vin la tine, complezi o cerere/contract, solicita clientilor achitarea primei de asigurare, cererea impreuna cu dovada achitarii primei transe sunt supuse aprobarii, proces care dureaza cel putin doua saptamani. Daca nu exista nici un fel de problema (necesitatea de a face un set de analize medicale etc.), dupa perioada semnalata intri in posesia politei de asigurare. M-am interesat sa aflu daca acest proces chiar se aplica si in cazul altor companii de asigurari. Am primit numai raspunsuri afirmative din partea unor clienti de la ING Asigurari de Viata, Aviva etc. Nu am acceptat sa ma supun solicitarii abuzive, fapt pentru care am fost sunat si de un manager de sucursala al BCR Asigurari de Viata, care a dorit sa certifice veridicitatea procesului de semnare a unei polite de asigurare. I-am spus acelasi lucru: nu achit nimic pana nu am contractul propriu-zis. Era extrem de uimit de atitudinea mea, in conditiile in care in baza acestei proceduri au fost incheiate pana in prezent toate contractele. Chiar daca eram ferm convins ca aceasta practica a companiilor de asigurari este samavolnica, am cerut si parerea unui specialist – avocatul Iulian Urban.

“Nu exista asa ceva adica sa ti se ceara sa platesti in baza unei cereri nesemnata de ambele parti contractante. Nu ti se poate cere sa platesti o prima transa pentru ca transa este reglementata ca pret al unui contract pe care tu si societatea de asigurari nu l-ati semnat. adica contractul nu exista si nu poate produce efecte juridice. Cum pretul unui contract este un efect juridic al acestuia, nici nu se poate pune problema sa ti se ceara sa platesti ceva daca contractul nu exista. Contractul de asigurare trebuie semnat de tine, si dupa semnare, tu vei primi factura pentru prima de asigurare, concomitent cu eliberarea Politei. Societatile de asigurari fac asa pentru ca evita sa le prezinte clientilor contractul si conditiile generale de asigurare, pentru ca aceste contracte au clauze care incalca legea 193/2000 si legea 363/2007 astfel incat ele evita sa prezinte aceste contracte si clauze clientilor este ilegal. Se incalca drepturile consumatorilor si mai mult decat atat pretinderea unor bani in lipsa contractului este interzisa atat de legea asigurarilor cat si de Codul Fiscal Roman”, mi-a precizat domnul avocat Iulian Urban.

In prima parte a anului 2005, Banca Transilvania a initiat un proiect inovator si, cu adevarat, curajos. Banca isi propunea lansarea unui produs destinat IMM-urilor la fiecare trei luni pana la sfarsitul lui 2007, finalitatea campaniei urmand a “transforma” institutia de credit in “Banca nr. 1 pentru IMM-uri”. In fapt, proiectul Bancii Transilvania a fost construit in jurul acestui slogan cu impact total.

Dupa trei ani de la lansarea oficiala a programului, o analiza atenta asupra parcursului Bancii Transilvania ne arata ca “Banca nr. 1 pentru IMM-uri” a fost mai mult o strategie, decat un obiectiv. Era practic singura sansa de a se impune pe piata. O banca mica, fara istoric, nu ar fi avut nici o sansa in competitia interna decat in conditiile in care s-ar fi facut vazuta si auzita. Cum nu avea bani prea multi de investit in campanii agresive de marketing, singura sansa pentru ea o constituia identificarea unei solutii de efect care sa o propulseze in centrul atentiei.

Solutia de efect nu a facut din Banca Transilvania numai o banca galagioasa, ci si un deschizator de drumuri. Institutia de credit a reusit, capacitand resurse, dedicatie si munca sustinuta, sa revigoreze o nisa de piata pe care nici o alta banca nu se incumeta sa-si canalizeze atentia. Inventand si inovand, Banca Transilvania a schimbat perceptia micilor intreprinzatori fata de ideea de credit pentru afacere si a “convins” aproape toate celelalte institutii bancare ca si pe acest segment este o paine serioasa de mancat. Dincolo de aceste merite morale incontestatibele de care se bucura, banca de la Cluj a marcat si la capitolul cota de piata, ajungand in primele patru banci din Romania.

Din pacate “Banca nr. 1 pentru IMM-uri” nu pare a mai fi o tinta pentru Banca Transilvania, care de altfel in ultimele aparitii in mass-media cu ocazia lansarii ultimelor produse specializate si-a schimbat discursul. Sloganul “Banca nr. 1 pentru IMM-uri” a iesit definitiv din vocabularul bancherilor de la Cluj, facand loc unei sintagme cu un mesaj mai ponderat: “prima optiune pentru micii intreprinzatori”.

Banca Transilvania lasa impresia ca s-a oprit, agatand armele in cui pentru ca vanatoarea s-a terminat. De fapt, institutia si-a atins scopul: acela de a fi intre primele banci din tara noastra. De ce nu continua lupta? Are potential pentru a fi in adevaratul sens al cuvantului “Banca nr. 1 pentru IMM-uri”?

Am intrat pe ultima suta de metri cu targul de joburi, asa ca putem sa va prezentam toate detaliile legate de eveniment. Aveti mai jos comunicatul oficial:

Compania Multi Media Net, editor al site-urilor www.bankingjobs.ro si www.bankingnews.ro, organizeaza in perioada 17-19 aprilie 2008, la Institutul Bancar Roman, cea de-a doua editie a Targului BankingJobs. La acest eveniment, destinat exclusiv campaniilor de resurse umane  din domeniul financiar-bancar, vor participa 12 dintre cele mai importante banci de pe piata romaneasca: BRD – Groupe Societe Generale, ProCredit Bank, OTP Bank, Casa de Economii si Consemnatiuni, BCR, Raiffeisen Bank, Bancpost, UniCredit Tiriac Bank, ING Bank, Bank Leumi, Millennium Bank, MKB Romexterra Bank si societatea de recuperare creante Urban si Asociatii. „Ideea targului dedicat joburilor din sistemul bancar s-a nascut firesc, pe fondul nevoii foarte ridicate de personal ce caracterizeaza acest domeniu. Targul BankingJobs le va oferi oportunitatea de a intra in contact direct cu specialistii de resurse umane tuturor celor care doresc sa imbratiseze meseria de bancher sau celor care vizeaza schimbarea actualului loc de munca. Bancile participante vor scoate la concurs pe perioada targului aproximativ 3.000 de joburi, ofertele de munca vizand reteaua de sucursale si centralele bancilor”, declara Cornel Dinu, Directorul General al companiei Multi Media Net.

“Parcurgem o perioada extrem de dinamica si de o mare diversitate in ceea ce priveste piata muncii din segmentul financiar – bancar. Pentru a-si creste sansele de angajare, un solicitant de lucru in domeniul financiar bancar trebuie sa caute informatii despre oportunitatile care vin si se duc cu viteze din ce in ce mai mari. Unul dintre cele mai potrivite locuri pentru a obtine informatii este Targul BankingJobs organizat de Multi Media Net. La acest eveniment, Institutul Bancar Roman in calitatea sa de Partener Principal, va prezenta vizitatorilor portofoliul de cursuri de specializare si  perfectionare profesionala destinate personalului bancar, pentru ca – foarte important – un specialist trebuie sa aiba un bagaj de cunostinte suplimentare pe langa calificarea de baza.

BankingJobs este in aceste zile singurul loc in care aspirantii la un loc de munca in cadrul industriei financiar-bancare pot pune oricate intrebari unui angajator din sistem. Cand sunt vizitati la sediul lor, specialistii de resurse umane sunt aceia care pun intrebari sau conduc o conversatie foarte scurta si rece. Va indemn sa veniti la acest targ si sa cautati cu tenacitate informatiile care sa va ajute sa va gasiti locul de munca pe care vi-l doriti, dar atentie, si pentru care sunteti pregatiti!”, subliniaza Petru Rares, Presedinte – Director General al Institutului Bancar Roman.

Targul BankingJobs se adreseaza absolventilor de facultati cu profil economic, studentilor din institutiile de invatamant de profil, celor cu experienta in domeniul bancar, precum si persoanelor, tineri in special, din alte domenii si care vor sa-si reorienteze cariera profesionala catre sistemul financiar-bancar. Din aceasta ultima categorie, foarte cautati sunt specialistii in vanzari, in conditiile unei concurente acerbe pe segmentele serviciilor bancare dedicate populatiei si intreprinderilor mici si mijlocii. Astfel, vizitatorii Targului BankingJobs pot alege dintre pozitiile de ofiteri bancari casierie, ofiteri bancari retail si corporatii, ofiteri resurse umane, analisti credite, responsabili carduri, administratori cont, adminstratori credite, contabili, dealeri, auditori interni, asistenti directori, directori etc. De asemenea, sunt oferite si posturi in domeniul IT precum team leader IT, analisti sistem, auditori IT, seniori technical officer. Accesul vizitatorilor la expozitie este gratuit, programul de vizitare fiind intre orele 11.00 – 19.00 in primele doua zile (17 si 18 aprilie 2008) si intre orele 10.00 – 17.00 in ultima zi (19 aprilie 2008). Institutul Bancar Roman se afla localizat in spatele magazinului Unirea, pe strada Negru Voda, nr. 3, Sector 3, Bucuresti.

Despre site-ul BankingJobs

www.BankingJobs.ro este un site de joburi care vizeaza exclusiv sistemul financiar-bancar, cea mai mare parte a vizitatorilor fiind angajati ai bancilor sau persoane care vor sa obtina un loc de munca intr-o banca. Portalul dispune de un numar de peste 3.850 de conturi, aproximativ 75 la suta dintre utilizatori avand CV-ul completat.

Am ales un titlu tampit pentru a ilustra starea precara in care se afla sistemul sanitar din Romania. In fapt, aceasta combinatie ciudata de cuvinte – folosita de unul dintre centrele private de diagnostic si analiza din Romania (GRAL Medical) pe post de slogan – este absurda in conditiile in care “miracol” inseamna un fenomen iesit din comun, iar “sanatatea” este starea fizica si fiziologica normala a unui organism. In mod clar, cei care au ales acest slogan s-au confruntat cu o dureroasa lipsa de inspiratie, insa daca ne rupem de sensurile stricte ale cuvintelor alese putem accepta ca mesajul are o tenta alegorica. “Miracolul sanatatii” este o metafora, iar substratul prinde bine in peisajul romanesc, unde “Moartea domnului Lazarescu” reda fidel amorteala, absurdul, zbuciumul si agonia societatii noastre.

Rapus in cotidian de maratonul dintre cariera si familie, interactiunea cu lumea medicala poate fi cu adevarat socanta. Si asta chiar daca uneori, tangential, prin informatiile venite pe diverse canale media, faci cunostinta cu sistemul sanitar Made in Romania! Atunci cand esti in postura omului ce are nevoie de spital, ca pacient sau insotitor, afli ca lumea in care traim este bolnava pentru ca locul unde s-ar putea implini este suferind. Beteag si neputincios, sistemul sanitar parca nu mai are puterea de a vindeca, ci de a rascoli ranile. Stiu ca exagerez si ca lucrurile nu sunt chiar asa, deoarece exista medici exceptionali, care fac minuni, dar nu pot inchide ochii in fata grotescului ce te copleseste cand intri intr-o unitate medicala. Spitalele din Romania arata jalnic. Monstri de caramida si beton sunt adevarate focare de infectie, iar daca fizic ai puterea sa nu cedezi in fata agentilor patogeni, psihic nu ai cum sa nu ramai macar un pic sensibilizat de “supuratiile vizuale”. Daca nu ai vedea in fiecare salon cate o icoana si nu ai auzi “Tatal nostru” murmurat de cate un om ai putea spune ca aceste sandramalele ce poarta nume de spitale au fost uitate de Dumnezeu.

Este o tortura, in adevaratul sens al cuvantului, toata acea perioada pe care un om suferind o petrece intre peretii scorojiti sau superficial varuiti ai unui spital de la noi. Dincolo de boala de care incearca sa se lepede, “pacientul roman” este nevoit sa treaca si peste alte obstacole. Chircit de durere in patul de fier ruginit, bolnavul pare a se piti de ochii celorlalti. Amalgamul de trairi si sentimente accentueaza starea de disconfort si durere. Simte umilinta, frustrare, mizerie, zbucium, singuratate, excludere, amaraciune, suferinta, agonie. Apoi simte nimicul si tacerea. Un om care si-a petrecut cateva zile intr-un spital din Romania are nevoie, dincolo de perioada de convalescenta, de cateva zile bune de terapie psihica.

Nu mai este nici un secret faptul ca sistemul sanitar – resemnat in fata saraciei lucie si neputincios in fata microbienilor (a se citi businessmani de clasa!) devoratori de bani publici – mai lupta cu boala bazandu-se numai pe maiestria doctorilor, conditionata cateodata, din pacate, de “atentia” aratata buzunarului de la halat. Nu sunt medicamente, nu exista aparatura performanta decat in cateva spitale, nu sunt seringi, medicii tineri si asistentele parasesc tara (pe buna dreptate!) sedusi de salariile din tarile occidentale…

Am cochetat in ultima vreme, in multe randuri, cu cateva dintre unitatile medicale din Bucuresti. Multumesc lui Dumnezeu, oamenii pe care i-am insotit sunt mai bine acum, insa i-am simtit pe ambii frustrati si abatuti. Sunt doi oameni, care au contribuit temeinic la asigurarile de sanatate, decenii la rand, iar acum cand acei bani ar fi trebuit sa le garanteze un tratament decent s-au dovedit a fi lasi. I-au lasat la greu, inghesuindu-se in buzunarele mari si largi ale democratiei romanesti, aflata in anestezie totala pentru ca baietii buni sa poata opera in voie.

Am scris despre dezastrul in care se afla domeniul medical din Romania pentru a va semnala faptul ca aceasta realitate crunta si cruda nu mai poate fi trecuta cu vederea. Medicina are nevoie de ajutor. Al nostru al tuturor! Inclusiv al bancilor -  companii private care aloca anual sume importante pentru diverse actiuni caritabile. Cred ca in momentul de fata singura sansa pentru sistemul sanitar o constituie initierea unor programe de responsabilitate sociala, care ar putea contribui la modernizarea spitalelor.

Multi Media Net va organiza cea de-a doua editie a targului locurilor de munca din domeniul bancar la Institutul Bancar Roman, in zilele de 17, 18 si 19 aprilie 2008. La eveniment si-au anuntat deja prezenta mai multe institutii de credit, printre care se numara BRD, UniCredit Tiriac Bank, Provident Financial, MKB Romexterra Bank, ING Bank, OTP Bank etc. Inscrierile departamentelor de resurse umane din cadrul bancilor pentru participarea la Targul BankingJobs se mai pot face pana la data de 24 martie 2008. Targul BankingJobs constituie pentru cei care doresc sa se angajeze in domeniul bancar un bun prilej de a intra in contact direct cu specialistii de resurse umane ale institutiilor de credit. Alte detalii aici.

In contextul nemultumirilor tot mai vizibile formulate de bancheri fata de functionarea Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), aparitia unui nou organism – Asociatia Analistilor Financiar Bancari din Romania (AAFBR) – pare cel putin bizara. Nu putini au fost cei care au vazut o legatura intre cele doua “intamplari”. Este clar ca principalele obiective ale noii asociatii – recunoasterea statutului juridic de analist financiar-bancar si constituirea unui scenariu in consens asupra principalilor indicatori macroeconomici – sunt extrem de importante, insa n-ar fi putut fi realizate tot in cadrul Asociatiei Romane a Bancilor, prin instituirea unei comisii de lucru? Daca ne uitam mai departe pe ceea ce au transmis membrii AAFBR, cum ca asociatia isi propune sa contribuie la imbunatatirea cadrului legislativ financiar-bancar si la dezvoltarea culturii financiar-bancare romanesti, lucrurile incep sa se complice si mai mult. Nu se ocupa si ARB de aceste deziderate? Daca ar fi sa privesti simplist, ai putea spune ca BCR, BRD si Raiffeisen Bank (3 dintre fondatorii AAFBR fiind economistii sefi din cadrul celor mai mari banci din Romania) lupta pe mai multe fronturi pentru aceleasi cauze.

In ultima vreme, opinia publica este invadata de interviuri, declaratii, opinii, pareri si critici ale guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu. Nu vreau sa fac in nici un fel referire la continutul cuvantarilor, ci ma opresc numai la intensitatea acestora, mai ales in conditiile in care este recunoscuta deja zgarcenia orala cu care ne obisnuise domnul Isarescu. Brusc, romanii primesc aproape zilnic cate un mesaj de la guvernator, mai ceva decat din partea unui politician. De ce oare? Este situatia economica atat de grava, incat guvernatorul simte nevoia sa devina un actor principal al filmului mioritic denumit chiar de domnia sa “Vorbaria inutila, trancaneala nationala”?

De altfel, faptul ca Mugur Isarescu vorbeste mai mult ca de obicei a fost observat si de ministrul de Finante, Varujan Vosganian, care – satul de atacurile furibunde indreptate catre Guvern – ii subtilizeaza ideea ca ar fi cazul sa-si vada de treburile lui. “Nu mai vreau ca guvernatorul sa-mi atraga atentia”, zice Vosganian, amintind ca banca centrala trebuie sa fie preocupata de propriile politici, nu de cele ale Ministerului de Finante. „Eu, in locul guvernatorului, m-as sfii sa devin un analist in problemele Ministerului de Finante, pentru ca BNR are de luat propriile reflectii in legatura cu politica pe care o duce, si eu, in mod public, nu am facut niciodata referire la adresa politicii BNR“, a spus Vosganian.

Ideea ca Mugur Isarescu critica pe toata lumea fara se uite in propria ograda a fost sustinuta si Florian Libocor, economist sef la BRD, care a precizat la un seminar ce a avut loc la Predeal ca guvernatorul penalizeaza greselile facute de altii, insa niciodata nu vorbeste deschis si despre iesirile din decor ale Bancii Nationale. “De ce nu recunoaste guvernatorul ca Banca Nationala a gresit anul trecut, cand a scazut prea mult dobanda de politica monetara?, s-a intrebat retoric Libocor.

Cred ca cel mai bun raspuns pentru aceasta intrebare il constituie faptul ca bancile nu-si dau interesul pentru ca asociatia lor sa fie un organism similar celor existente in alte state (mai civilizate!). Daca ar fi sa fiu mai rau, as putea spune ca de fapt nici nu-si doresc acest lucru. Dan Popa de la Business Standard puncteaza pe blogul personal cateva exemple de preocupari ale asociatiilor bancare din Franta, Canada sau Belgia (vezi aici).

Nu cred in varianta cum ca Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, poarta toata vina pentru inertia Asociatiei Romane a Bancilor. In fapt, cei care acuza (BRD) au un reprezentant in Consiliul de Administratie al acestei entitati in persoana domnului Petre Bunescu, care ocupa functia de vice-presedinte. Formuland un discurs critic la adresa Asociatiei nu faci altceva decat un fel de autocritica.

Am auzit ca la seminarul organizat de BRD la Predeal, Patrick Gelin a precizat atunci cand s-a aratat dezamagit de eficienta ARB ca ceea ce spune este “off the record”. Sa-mi fie cu iertare, insa nu faci asemenea declaratii in fata a zeci de reprezentanti ai mass-media decat daca vrei ca ele sa ajunga in fata publicului larg. Altfel nu are sens.

Se vede treaba ca exista disensiuni in sanul ARB, iar micile sau marile divergente de opinii au inceput sa treaca dincolo de usile institutiei.

Ziarul Financiar a publicat la inceputul acestei saptamani un articol (aici), potrivit caruia Erste Bank deruleaza o campanie de recrutare cu scopul de a gasi un presedinte executiv pentru BCR. “Austriecii au ajuns la concluzia ca le trebuie un nume local de anvergura, dar se uita si la straini”, anunta Ziarul Financiar. Printre bancherii vizati de Erste Bank se numara Misu Negritoiu (ING), Dan Pascariu (UniCredit Tiriac Bank) si Sorin Mihai Popa (BRD). Sunt potrivite aceste nume pentru a conduce cea mai mare banca din Romania? Exista si alti potentiali candidati?

Principalul punct de desfacere pentru vinul produs de SC Mar SRL (firma guvernatorului Mugur Isarescu) este Banca Nationala a Romaniei. Institutia cumpara vinul pentru a-l comercializa prin restaurantele si bufetele ce functioneaza in cadrul Bancii sau in afara, in Bucuresti, Sinaia sau Paltinis. Cornel Nistorescu semnaleaza in saptamanalul clujeal “Foaia Transilvana” aceasta situatie, realizand si o analiza la sange a vinului si modului de imbuteliere.

“… Pe o eticheta ingrijita, as zice peste media etichetelor de pe sticlele romanesti de vin, scria Sauvignon Blanc Dragasani sec. Iar deasupra, chiar pe mijlocul ei, se afla un blazon cu doua initiale, M.I. Deasupra acestuia scrie Ileana si Mugur Isarescu. Probabil ca literele din blazon inseamna Mugur si Ileana. In stanga acestei heraldice modeste sta semnatura olografa a guvernatorului Mugur Isarescu, asezata si ea deasupra unui contur schematic cu cap de leu incoronat. Acelasi cap de leu cu coronita gardeaza si in dreapta etichetei…”, subliniaza autorul in comentariul sau. Citeste tot editorialul “Gheseftul guvernatorului” semnat de Cornel Nistorescu aici.