Prima Casa 3, in curand pe ecrane

Posted by Dan Aldulescu | Posted in Curat murdar! | Posted on 18-01-2011

Dupa succesele rasunatoare ale programelor Prima Casa 1 si 2, Guvernul se pregateste pentru lansarea unei noi superproductii de la care se astepata relansarea pietei imobiliare. Din studiourile de productie ale Guvernului iese cea de-a treia parte a progrmaului Prima Casa, productie care ar trebui sa le intreaca din toate punctele de vedere pe cele doua precedente si ar fi trebuit sa atraga ca un magnet tinerii doritori de locuinta proprie pe la ghiseele bancilor. Este oare posibil ca odata cu lansarea noului program sa ne trezim simplu si fara formalitati complicate, adeverinte peste adeverinte, dosare peste dosare si cereri peste cereri cu banii in buzunar si in cautarea casei visurilor?

Prima Casa 3, va si adoptata maine prin Hotarare de Guvern. Carmacii se vor aduna si vor ridica maina la unison pentru adoptarea noului program, astfel incat sa poate dormi linistiti cu gandul ca au realizat o binefacere pentru poporul flamand dupa locuinte. Bineinteles, pentru a evita monotonia, in programul nou nout au fost introduse unele modificari care il fac unic sub soare. A fost introdusa o garantie suplimentara care impune celui imprumutat sa-si puna la bataie conturile, astfel incat, in cazul in care, la un moment dat nu va mai putea sa-si plateasca ratele banca si statul se pot “infrupta” dupa voie din respectivele conturi. Asa s-au gandit “mintile luminate” ca vor protejate in cazul unei neplati a creditului, de parca omul care nu mai achita constiincios ratele ar avea conturile bancare doldora de galbeni.

Mai sunt si prevederi avantajoase pentru imprumutat. Acesta poate cere reesalonarea creditului, recalcularea ratelor in functie de alta valuta, sau chiar rescadentare. Foarte bune modificari, daca se si aplica dupa litera legii. Ramane de vazut.

Daca va doriti sa intrati in hora Prima Casa 3, pregatiti dosarele sa fiti primii la banca. De data aceasta statul a coborat plafonul de garantare fata de anii anii trevuti, asa ca vor fi acordate si mai putine credite.

Privatizarea CEC Bank, un mare NU

Posted by Dan Aldulescu | Posted in ... ăl mai tare! | Posted on 14-01-2011

De ce nu? In primul rand pentru ca orice ar spune unul sau altul tot mai bine e sa ai lucrul tau. Esit sigur ca-l poti folosi dupa bunul plac, dar ai si grija ca acesta sa fie intretinut cum se cuvine astfel incat sa aiba o durata de viata cat mai mare. Nu cred ca ar putea avea cineva vreo obiectie in acest sens.

Acelasi principiu se aplica si atunci cand vine vorba de sectorul bancar. Ai banca ta, ai putere, stabilitate financiara si o serie de avantaje de care nu te-ai bucura vreodata daca ai “face banking” cu un strain. In cazul unei eventuale privatizari a CEC Bank, economia Roamaniei ar avea mult de suferit, nu ca acum ar fi foarte vioaie si sanatoasa, dar totusi. Semnalul de alarma este dat de Robert Rekkers, Presedintele Bancii Trnasilvania, care spune sus si tare pentru Saptamana Financiara: “Criza a demonstrat ca nu este bine sa fii la mana bancilor straine, care pot oricand sa-si retraga investitiile. E bine ca Romania sa aiba si institutii de credit autohtone, care sa sprijine economia, cu conditia ca acestea sa fie conduse eficient si sa aiba o strategie clara.”

Procesul de privatizare al CEC Bank era aproape de a se incheia, dar a fost oprit n 2006 deoarece cumparatorul a peste 69% din actiunile bancii, de catre grecii de la National Bank of Greece. Tranzactia a fost oprita, deoarece reprezentantii din partea romana au  considerat oferta de 560 de milioane de euro una modesta. In prezent nu exista intentia din partea autoritatilor de a mai vinde.

CEC Bank a ramas de stat, dar s-a lasat cu un reranding intensiv care da rezultate foarte bune. Banca devine din ce in cemai solida si se asteapta o crestere semnificativa in urmatoarea perioada.

Ce inseamna apreciera francului elvetian?

Posted by Dan Aldulescu | Posted in Curat murdar! | Posted on 13-01-2011

E greu sa n-ai, dar e si mai greu sa ai. Guvernul Elvetiei a inceput sa tremure in fata francului care devine din ce in ce mai puternic pe zi ce trece.  Ingrijorati de impactul negativ pe care aceasta apreciere „salbatica” a monedei  nationale pentru ecoomia tarii, conducatorii au convocat o sedinta de urgenta la care au participat reprezentantii patronatelor si sindicatelor din domenii cheie, cum ar fi cel bancar, exportul , industria si sindicatele pentru a discuta despre urmatorii pasi care urmeaza sa fie facuti pentru a salva neutra Elvetie de la un zbucium economic.

Aprecierea accelerata a francului elvetian este provocata de trend-ul general manifestat printre investitori de a plasa sume importante in aceasta directie. Multi consultanti financiari sunt de parere ca miscarea de a cumpara in acest moment franci elvetieni este una recomandata. Investitorii asculta sfaturile si merg „sa stea la coada” cand se dau franci. Cererea foarte mare este factorul care stabilste cursul.  Acum, cand cererea este mare, francul impresionat de popularitatea sa isi permite, ba chiar isi doreste, sa nu se vanda ieftin.

O moneda puternica nu este neaparat un punc forte pentru o economie sanatoasa. Multe sectoare au de suferit. De exemplu, exportatorii ofera produse mai scumpe care, in ciuda calitatii, devin necompetitive. De asemenea, turismul Elvetiei are de suferit. Preturile din ce in ce mai mari alunga turistii spre alte destinatii mai accesibile.

Efectele aprecierii francului elvetian pot fi simtite si in afara granitelor tarii. Chiar si in Romania, cei care s-au lasat momiti de super ofertele la credite in franci elvetieni au acum de platit rate semnificativ mai mari decat in momentul contractarii creditului. Unele rate la creditele in moneda elvetiana in 2007 au ajuns acum sa fie duble.

Chiar si pe criza, romanii reusesc sa economiseasca?

Posted by Dan Aldulescu | Posted in Curat murdar! | Posted on 12-01-2011

Cu toate ca traim vremuri grele pe aceste meleaguri, romanii gasesc resursele necesare sa mai puna si “pentru zile negre”. Chiar daca economisesc sume modeste, in medie 7% din venitul lunar,  roamnii se gandesc sa-si asigure viitorul, in limita posibilitatilor. Datele privind comportamentul de economisire a romanilor provin dintr-un studiu amplu, care cuprinde 10 tari, realizat de catre ING si prezentat de Mediafax zilele trecute.

Vestea parea extrordinara, chiar daca nivelul economiilor era cam cel mai mic dintre cele inregistrate in restul de 9 tari incluse in studiu. Titlul mai ales, care anunta glorios ca romanii pun “la ciorap” lunar 7% din venitul lor, dupa care articolul incepe spunand despre asigurarile, fondurile de pensii si fondurile de investitii in care oamenii aleg sa-si plaseze bruma de economie. In prima faza, fara a privi putin mai atent, parca ma cuprindea entuziasmul si senzatia de bunastare si siguranta, ajungand chiar sa cred ca reusesc sa raman, la finalul lunii cu cei 7%.

La un moment dat, entuziasmul s-a stins brusc gandindu-ma oare cum au reusit cei de la ING sa adune aceste informatii. Bineinteles, au ales luat portofoliul de clienti, au ales un esantion reprezentativ din randul celora care au produse de economisire, i-au impartit in procente, dupa care i-au intrebat cam care ar fi suma lunara pe care o directioneaza spre aceste produse.

Frumos studiu si foarte bine documentat. Nota in care a fost transmisa informatia pare a nu se potrivi. Generalizeaza ignorand faptul ca foarte multi romani nu au conturi bancare si nu stiu cu ce “se mananca” un fond de investitii sau unul de pensii private. Nu toti romanii economisesc 7% din veniturile lunare ci doar clientii ING care au produse de economisire.

Cat costa banii retrasi de la bancomat?

Posted by Dan Aldulescu | Posted in Curat murdar! | Posted on 10-01-2011

O intrbare care ne vine in cap ori de cate ori introducem bucata de plastic branduita de banca in care ne-am pus increderea sa ne gestioneze banii, in locasul special amenajat al al acelor aparate denumite generic bancomate. Bineinteles, suntem constienti ca pentru fiecare operatiune efectuata cu ajutorul acestor mijloace moderne, banca isi ia un comision “simbolic” exprimat printr-un procentaj din suma retrasa. Nimic nu e gratuit pe lumea asta, de ce ar fi retragerea propriilor bani obtinuti cu sudoarea fruntii?

Ce-i drept, sumele percepute de banci pentru aceste retrageri de numerar nu sunt exorbitante, atata timp cat ne limitam operatiunile la bancomatul bancii de care “apartinem”, iar daca reusim perfomanta de a cere bani de la aparatul unei alte banci, sumele care ni se scurg din cont devin semnificative. Majoritatea bancilor percep o suma fixa in momentul in care este introdus in sistemul lor un card strain, pe langa procentul din suma retrasa. Cei de la BCR, spre exemplu si-au stabilit un comision de 4,5 lei pentru retragerea de la bancomatele din reteaua proprie cu un card emis de alta banca, plus 0,75% din suma retrasa. Astfel, la 100 de lei, comisionul bancii este in jur de 5 lei, ceea ce plaseaza BCR pe un loc fruntas in topul celor mai scumpe banci.

Si BRD se incumeta sa adopte comisioane consistente, dar mult mai mici ca BCR, cel putin la retragerile de numerar cu un card “strain”. Fiecare astfel de operatiune il va costa pe utilizator un comision fix de 2,5 lei si 0,5% din suma retrasa, in cazul in care este fericitul posesor al uni card de debit in lei. La cardurile in caluta comisioanele au potentialul sa usture si mai tare, asa ca, pazea!

Cei mai norocosi utilizatori de carduri bancare sunt studentii, pensionarii si unii bugetari. Acestia isi pot retrage banii absolut gratuit, ceea ce le poate asigura economie lunara frumusica.

Oare nu ar fi mai bine ca aceste comisioane sa fie incluse in salariul brut, alaturi de procentele pentru asigurari sociale, sanatate si alte minuni? Pana la urma si comisioanele bancare sunt o cheltuiala care ne este impusa. Cred ca sunt foarte putin cei care au optat cu entuziasm sa le fie virate salariile intr-un cont de debit accesat prin card bancar. Multi s-au trezit pur si simplu in aceasta situatie. Este doar o gluma, bineinteles.

Statul a incasat de la banci

Posted by Dan Aldulescu | Posted in Curat murdar! | Posted on 07-01-2011

Ultima emisiune de obligatiuni scoasa la licitatie de catre Ministerul de Finante a fost un succes rasunator. Bancile de pe piata locala s-au inghesuit sa cumpere, iar visteria nationala este acum “captusita” cu inca 1,08 miliarde de lei. Obligatiunile au un termen de trei ani si un randament de 7,12%, in scadere fata de emisiunile precdente. Licitatia este doar prima dintr-o serie de sase care vor avea loc in primele trei luni din 2011 si se urmareste obtinerea a 13 – 15 miliarde de lei.

Suma adunata cu ocazia acestei licitatii este dubla fata de cele mai optimiste previzini ale finantistilor, mai ales ca la ultima actiune de acest gen, statul a reusit sa stranga doar 500 de milioane de lei frumosi. Pentru a preveni o eventuala scadere a apetitului bancherilor autohtoni pentru astfel de investitii, Ministerul de Finante a mai programat o licitatie care va avea loc luni, cand se spera sa se obtina 800 de milioane de lei.

Se pare ca, la inceput de an, satul are noroc la credite. De aceea, detinatorii fraielor puterii de pe aceste meleaguri se concentreaza si pe obtinerea acordului de 3,6 miliarde de dolari cu FMI, mai bine zis, a centurii de siguranta care sa intre in conturile BNR doar in cazul in care vor aparea probleme deosebite. Totusi, aceiasi carmaci au promis celor de la FMI, noi reduceri de personal si masuri de austeritate in schimbul “centurii de siguranta”.

Noi credite, noi rate de platit pentru urmasii urmasilor nostrii.

Chiar incepe leul sa-si arate coltii?

Posted by Dan Aldulescu | Posted in Curat murdar! | Posted on 06-01-2011

Pe tot parcursul anului trecut, moneda noastra nationala, utila in orice situatie, la piata pentru a cumpara rosiile mult dorite, la supermaket pentru a aduce in propriul frigider salamul cel de toate zilele sau la non-stopul din colt pentru a ne satisface nevoia vicioasa pentru tigari sau ciocolata la ore tarzii din noapte, a avut un curs apropae stabil in raport cu mai puternicul confrate european, intre 4,2 – 4,3 de “regi ai animalelor” puteau oricand sa tina locul cu succes unui euro.

Ne obisnuiseram deja cu acest curs care venea in mod absolut natural in minte de fiecare data cand mai aveam de platit cate o rata la multitudinea de credite pentru nevoi personale pe care le contractasem in perioada de glorie si prosperitate economica a Romaniei capitaliste, Dintr-o data, fara nici cel mai mic avertisment, taras grapis, leul a inceput sa se aprecieze in fata monedei europene. Totusi nu e inca momentul pentru aruncatul sepcilor in aer, pentru chiotele de bucurie si pentru destuparea sampaniei. Aceasta apreciere nu este rezultatul unor strategii bine gandite care au destelenit economiaastfel incat aceasta sa inceapa sa duduie din toti rarunchii.

Aprecierea este una fragila impinsa de la spate de inflatie, care a depasit 10%. In aceste conditii, cursul stabil si dobanzile mari oferite pentru investitii in lei unor entitati neinteresate de preturile de consum au asmutit leul care, fioros afiseaza un ranjet asemanator unei fiare haituite, nu unui pradator redutabil.

Platitorul de rate in euro, poate rasufla usurat, aprecierea monedei nationale nu il afecteaza. Mai ult, il dezavantajeaza. Inflatia mare si grasa ii inghite tot mai mult din venituri.

Romania mai ramane in recesiune

Posted by Dan Aldulescu | Posted in Curat murdar! | Posted on 04-01-2011

Bancherii nu vad cu ochi prea buni economia Romaniei in anul care tocmai ni s-a deschis in fata ochilor. Mai mult, spun ca tarisoara noastra va cam ramane codasa prin regiune in ceea ce priveste ritmul cresterii economice. Sa fie oare acesta un motiv de ingrijorare?

Cele mai optimiste previziuni ne indica o crestere economica sensibila de 1,5% dupa jumatatea anului, dar bancherii nu sunt intocmai deacord cu aceste cifre. Specialistii bancii grecesti Eurobank EFG, actionar majoritar al Bancpost, confirma pentru Saptamana Finaciara optimismul previziunilor legate de “avantul fulgerator” pe care economia romaneasca si-l va lua in 2011. Ce-i drept, suntem la inceput de an, moment in care trebuie sa gandim pozitiv si sa privim inainte cu optimism, sa nu ne naruim sperantele inainte de a incerca sa facem un pas inainte pentru a vedea daca gheata e destul de puternica sa ne tina. Totusi, o nota de realism nu ar strica pentru a atenua efectele unei eventuale dezamagiri.

Pentru a nu ne culca pe o ureche si pentru a nu ne imbata cu optimism si gandire pozitiva, sa aruncam o privire peste gard, la vecini, a caror capra, nu numai ca nu crapa, dar are toate sansele sa sparga piatra recesiunii in patru. Astfel, economia Poloniei va creste cu 3,8%, cea a Ucrainei cu 4,5%, iar Turcia o va lua la goana cu o crestere de 5%.

Datorita acestei cresteri fragile, leul va tremura din toate incheieturile si va deveni din ce in ce mai slab in 2011, desi spre sfarsitul anului, cursul se va stabiliza la 4,35 lei pentru un euro. Instabilitatea mediului politic si lipsa unei directii clare in ceea ce priveste politica economica, vor contribui, probabil, la o crestere economica neglijabila.

Bineinteles, acestea sunt doar previziuni. Au trecut doar patru zile si inca nu am avut timp sa digeram sarmalele de la Craciun si bunatatile de pe masa de Revelion pentru a putea avea la o gandire analitica lucida.

Finantele au si plecat cu punga prin sat

Posted by Dan Aldulescu | Posted in Şuşoteli | Posted on 03-01-2011

Aho aho, copii si frati… Da, am ajuns cu bine in 2011, cu cele cateva kilograme in plus pe care nu le puteam nicicum lasa in anul care tocmai ni s-a scurs printre degete. Sanatosi si rumeni in obraji, pornim increzatori in cele 12 luni in care nu putem sa speram decat la cele mai frumoase urari pe care le-am primt si le-am transmis ca niste unde de denergie positiva spre toate punctele cardinale.

Acestea fiind spuse, cei de la Finante si-au revenit rapid dupa succesiunea de petreceri si dupa starea de beatitudine data de buna dispozitie impusa de sarbatorile de iarna, si-au luat sacii goi in spinare, sorcova in mana dreapta si au pornit din poarta-n poarta sa ureze numai de bine bancilor de pe ulita. Acest demers de mentinere a traditiilor este unul mai mult decat laudabil daca nu ar fi avut in spate un scop pur financiar. Colindatorii finantisti spera sa adune din sorcovit intre 13 si 15 miliarde de lei, bani care le sunt necesari pentru trebile zilnice din primul trimestru al anului de gratie 2011.

Statul va organiza in cel mai scurt timp nici mai mult, nici mai putin de sase licitatii pentru vanzarea de obligatiuni si unsprezece pentru vanzarea de certificate de trezorerie cu o scadenta mai mare de trei ani. Anul trcut, statul a reusit sa adune prin aceleasi mijloace 41,1 miliarde, mai putin cu 10 miliarde decat isi propusese deoarece unele emisiuni nu au fost distribuite complet sau au fost anulate.

In acest an, licitatille vor incepe inca din ianuarie si se vor succeda fulgerator astfel sa se reuseasca strangerea cat mai rapida a sumelor necesare.

Dupa aceste prime semne, se pare ca 2011 va continua in nota impusa de 2010, doar ca in acest nou an statul va trebui sa-si onoreze obligatiile pentru titlurile a caror scadenta se apropie. Sa nu uitam ca in 2011 trebuie pregatit si terenul pentru anul electoral 2012. Va fi nevoie de o serie de cheltuieli suplimentare pentru a convinge poporul ca economia este pe drumul cel bun, ca incepe sa duduie si ca situatia este sub control.

Si evaziunea fiscala se rascumpara

Posted by Dan Aldulescu | Posted in ... ăl mai tare! | Posted on 22-12-2010

Legea poate fi incalcata de oricine. Totul sta in puterea pretului corect. De la subtilizarea unui corn cu sare de pe raftul magazinului mixt, pana la cele mai mari infractiuni  de evaziune fiscala din istorie, cel care trebuia sa raspunda in fata legii a avut intotdeauna o arma care il facea invincibil, banul.

Teoria se aplica si in cazul de evaziune fiscala in care Deutche Bank era acuzata ca, prin inginerii financiare complexe ar fi prejudiciat considerabil statul. Pana la urma institutia financiara a ajuns la o intelegere cu Departamentul de justitie al SUA prin care se obliga la plata a 553 milioane de dolari pentru ca faptele care au depasit sensibil limitele legale sa fie date uitarii.

Autoritatile americane au acuzat banca germana ca intre 1996 si 2002 ar fi oferit clientilor din SUA o serie de produse bancare prin care i-a ajutata sa se sustraga de la plata datoriilor catre stat. Valoarea totala a pagubelor inregistrate de visteria SUA a fost de 5,9 miliarde de dolari.

Pentru multele miliarde de euro pe care le-a fraudat Deutche Bank, institutia financiara germana va trebui sa plateasca doar o compensatie simbolica de putin peste jumatate de miliard, nesemnificativ in comparatie cu sumele obtinute. Asta de lovitura.









Bijuterii
Bijuterii argint
Slabire si ingrasare cu Herbalife
Calculatoare Second Hand
Calculatoare Second Hand
bratari argint
mediator bucuresti