Imi plac poeziile. Sunt pasionat de Eminescu, Stanescu, Bacovia, Minulescu, Gyr sau Labis. Fara a avea pretentia ca as putea sa ma ridic la inaltimea incredibilei lor inspiratii, am incercat sa adaptez relatiei client-banca versurile sublimei poezii “De cate ori, iubito…”, scrisa de Mihai Eminescu. Iata ce a a iesit:

Poem pentru o banca (nu conteaza care!)…

De cate ori, tu – banco, de noi mi-aduc aminte,
Contractul de la credit mi-apare inainte.
Pe foile lui albe, dobanda nu se-arata,
Ci doar mai jos, cu litere de-o schioapa,
Sta scris cat am – cu-adevarat – de plata.

Comisioane, taxe si alte mici tarife,
Cu toate-ngramadite in fraze incalcite,
Sa nu-nteleaga prostu’ ca or sa il sugrume
Atunci cand o sa-i fie viata mai draga-n lume.

Si peste ani de zile, triste si ponosite,
Clientul tot achita la rate otravite.
Ii pare rau acuma, dar ce mai poate face?!
Cand banca-l tot streseaza si nu vrea sa-i dea pace,
Chiar de-a platit pe credit atata cat nu face.

Uitandu-se o clipa cu anii inapoi,
Cand a semnat contractul de credit de nevoi,
Clientul isi da seama c-a fost o mare teapa
C-a dat luna de luna o tot mai mare rata
Si si-a lasat – la banca – casa ipotecata.

Poza vorbeste de la sine…

Dupa ce cercetatorii englezi ne-au obisnuit cu cele mai tampite studii, acum si economisti englezi de notorietate vin cu idei abracadabrante. Evan Davis, economist si jurnalist la BBC, spune ca devina pentru actuala criza este nimeni altul decat David Bowie!!! Nu-i o greseala, e acel David Bowie pe care-l stim cu totii – Ziggy Stardust, androgin, glam rock etc.

Cica Bowie ar fi deschis calea securitizarilor, operatiuni care au stat la baza crizei din Statele Unite. In 1997, artistul a emis obligatiuni – Bowie Bonds, pentru care investitorii urmau sa primeasca drept castig o parte din drepturile de autor din piesele lui Bowie pe urmatorii 10 ani. Bowie avea nevoie de bani atunci, asa ca a vandut profiturile pe care avea sa le faca in perioada respectiva, pe un profit imediat. Bowie ar fi obtinut astfel vreo 55 mil. de lire.

Jurnalistii englezi compara aceasta situatie cu cea din USA si arata ca exista multe similitudini, cu precizarea ca Bowie a facut astfel de securitizari mai inainte: bancile americane acordau credite ipotecare, dupa care le strangeau la un loc si le vindeau unor investitori, care urmau sa incaseze castigurile din acele imprumuri.

Si nu doar Bowie a apelat la astfel de instrumente financiare. The Guardian scrie ca James Brown si Iron Maiden au emis ebligatiuni acoperite de castigurile viitoare.

Acum puritanii mai au un motiv sa sara la gatul rockerilor: au pus bazele crizei financiare de acum.

Criza financiara nu va ramane fara ecou pentru piata fortei de munca din sistemul bancar romanesc. Activitatea bancilor din Romania a fost afectata substantial in ultimele doua luni, pe de o parte, data fiind situatia dezastruoasa a multora dintre institutiile financiare din intreaga lume si, pe de alta parte, din cauza noilor norme de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei. Blocajul inregistrat va avea, fara indoiala, repercusiuni mai mult sau mai putin neplacute asupra angajatilor din cadrul bancilor. In cele mai multe cazuri este vorba despre realocarea bancherilor catre alte departamente. In acest mod, bancile incearca sa-si foloseasca resursele umane inregimentate la maximum in sectoarele unde este nevoie de un surplus de munca, fara a mai apela deocamdata la alte recrutari de personal. Aceasta optiune este valabila in cazul mai multor banci, tendinta fiind confirmata de mai multi bancheri. Printre acestia se numara Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, si Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank. Oficialii celor doua institutii de credit apreciaza ca in sistemul bancar vor exista programe de restructurare si redistribuire a prezentei teritoriale in zone mai profitabile, ceea ce va avea un impact si asupra resursei umane, in sensul realocarii unor angajati pe alte posturi. Steven van Groningen a declarat, in exclusivitate pentru publicatia online www.bankingnews.ro, ca “Raiffeisen Bank a incheiat un program sustinut de dezvoltare a retelei de agentii si consideram ca in acest moment avem acoperirea teritoriala adecvata pozitiei noastre de piata. Cu alte cuvinte, vom mai face deschideri sau relocari de agentii doar la nivel de activitate curenta. In acest moment nu anticipam restructurari de personal, dar sunt posibile realocari de personal din departamente in care volumul de activitate ar putea scadea catre activitati unde volumele cresc”.

Exista insa si un curent de opinie care prevesteste inevitabil pentru perioada imediat urmatoare reduceri de salarii sau chiar restructurarea pentru unii bancheri. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, nu este de acord cu aceste previziuni sumbre, precizand ca nu exista semnele ca bancile vor lua masuri de concediere de personal. Cu toate acestea, cei mai multi oficiali ai bancilor se tin departe de acest subiect considerat foarte sensibil. Incercarea publicatiei www.bankingnews.ro de a obtine un punct de vedere oficial din partea mai multor institutii de credit s-a lovit de refuzul categoric din partea lor, unii probabil pe principiul ca nu trebuie sa vorbesti de funie in casa spanzuratului. Altii, sub protectia anonimatului, considera ca inevitabil criza din ultimele luni va avea un impact negativ si asupra fortei de munca din domeniu. Aceasta concluzie este sustinuta si de presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, care ne-a spus ca “sunt posibile restructurari, in functie de strategia pe care fiecare banca in parte a aplicat-o pina acum – de exemplu, daca focusul a fost exclusiv pe credite, sau exclusiv pe real estate, este posibil ca o banca sa fie mai afectata, cu consecinte mai mari si pentru zona de resurse umane”. Sefii bancilor nu pot insa sa nu observe si partea plina a paharului. Situatia de fata poate avea si o latura pozitiva pentru resursa umana din domeniul bancar, daca avem in vedere, pe de o parte, cresterea “artificiala” si nesustenabila a salariilor incasate de unii angajati ai institutiilor de credit si, pe de alta parte, calitatea indoielnica a unor salariati care au reusit sa “fenteze” vegilenta specialistilor de resurse umane, angajati in ultimii ani in campanii agresive de recrutare de personal. Asa se face ca actuala situatie le da posibilitatea bancilor de a “face curatenie” in propriile ograde. “La nivel de sistem bancar cred ca piata fortei de munca se stabilizeaza – vor fi mult mai putine transferuri de la o banca la alta si cresterile de salarii vor fi limitate. Pe de alta parte, si din punctul de vedere al personalului, accentul revine pe calitate – salariatii bine pregatiti vor fi avantajati, de asemenea si cei care se vor adapta usor la job-uri noi”, scoate in evidenta acest aspect Steven van Groningen. Concluzia este clara: pe unii bancheri romani ii paste realocarea, salarii mai mici sau chiar disponibilizarea! Cu aceasta situatia nu tocmai placuta se confrunta deja companiile cu domeniul de activitate adiacent celui bancar, cum ar fi brokerii si societatile de leasing. Daca in cazul firmelor de intermediere financiara au inceput deja sa apara falimentele sau disponibilizarile in masa, unele societati de leasing au luat masuri de reducere drastica – in unele cazuri de pana la 25% – a salariilor.

Pentru a incheia intr-o nota mai optimista, vrea sa va spun un banc bun pentru a face haz de necaz. Cica la oficiul pentru plasarea fortei de munca vine intr-o zi un batranel. “Dom’ne, am un nepot in provincie si as vrea sa-l aduc in Capitala. Ce locuri de munca aveti?” – “Pai, avem un post de vanzator de ziare, castiga 16 milioane pe luna”. – “Prea mult”, zice mosul . “El e din provincie, vine aici in Bucuresti, da de bani si se strica. Poate aveti ceva mai modest”. – “Vanzator in piata, 14 milioane pe luna, plus ce mai pica”. – “Tot e mult”, zice mosul. “O sa-i strice cu femeile, taica”. “Ceva la zece milioane, zece milioane jumate n-aveti?” – “Ba da, sa lucreze intr-o banca, dar ii trebuie studii superioare”.

Saptamana trecuta a fost de foc. Bancile din Romania si-au creat si ele o criza, presarata cu momente de panica alimentate de “bursa zvonurilor”. Spun si-au creat pentru ca acest cutremur s-a nascut din cauza bancherilor, care in goana dupa clienti s-au gandit sa foloseasca criza financiara internationala drept arma impotriva concurentei. Asa au luat nastere multe zvonuri, care aveau drept scop atragerea clientilor de la bancile “nominalizate” a avea probleme. “Scoate repede banii de la banca X. Au probleme mari. Vino cu banii la noi pentru ca sunt in siguranta si pe deasupra avem si o oferta beton la depozite”, acesta este mesajul pe care l-au auzit unii romani saptamana trecuta de la bancheri “bine intentionati”. Am discutat zilele trecute cu cativa sefi de banca. Toti mi-au spus de acest lucru. Cu totii au recunoscut ca lucrurile o luasera razna. Unii chiar si-au avertizat angajatii ca daca vor proceda in acest fel vor fi dati afara imediat. Iata cum era cat p-aci ca bancherii sa si-o faca cu mana lor!

Doi englezi, specializati in satira pe teme din domeniul afacerilor, vorbesc despre criza creditelor. Unul joaca rolul ziaristului, celalalt al unui bancher de investitii. Foarte amuzant si la obiect. Primul filmulet este aparut de curand, al doilea este de anul trecut.

Toata lumea financiara a luat foc zilele astea, dupa ce JP Morgan a cumparat pe doi lei (a se citi doi dolari actiunea) a cincea banca de investitii de pe Wall-Street, Bear Stearns, cu ajutorul FED. Investitorii au intrat in panica, dolarul s-a prabusit… stiti filmul. Ei bine, asta nu e totul. In tot acest context s-a mai ivit o controversa, comentata intens pe blogurile de peste ocean. Motivul il constituie recomandarile privind Bear Stearns facute de realizatorul unei importante emisiuni de televiziune pe teme financiare, cu putin inainte de aceasta poveste.

Este vorba despre Mad Money, program difuzat de CNBC si realizat de unul dintre cei mai influenti jurnalisti financiari din Statele Unite, Jim Cramer. Temele emisiunii: investitii, speculatii, burse etc. Martea trecuta, cu vreo sase zile inainte de vanzarea Bear Stearns, Jim Cramer isi asigura telespectatorii ca “Bear Stearns is fine!” si le cerea “Do not take your money out of Bear Stearns”. Aveti mai jos filmuletul din emisiunea Mad Money cu Jim Cramer vorbind (sau urland, de fapt!) despre Bear Stearns.

Mai mult, in 11 martie Cramer recomanda pe site-ul sau cumpararea de actiuni Bear Stearns. Pe atunci o actiune a bancii era 60 de dolari, pentru ca, la nici o saptamana, sa apara tranzactia cu JP Morgan, iar actiunea sa fie evaluata la 2 dolari. De “mare” valoare recomandarile jurnalistului.

Va inchipuiti ce-i la gura investitorilor la adresa lui Jim Cramer. BEEP, BEEP, BEEP… Dati-l afara pe Jim Cramer… BEEP, BEEP… Ass clown … BEEP Moron… BEEP, BEEP… Retard…

A dat Domnul si vom avea feed-uri RSS si alerte prin e-mail de la BNR. Asa va afla in timp real tot omul cand mai apare ceva nou la BNR (vreun proiect de lege, o statistica etc.) si nu va trebui sa stea toata ziua cu site-ul lor deschis.

Cei de BNR au hotarat sa-si modernizeze site-ul, ce va avea optiune de cautare, generare de versiuni pentru tiparire, cele doua utilitati precizate in prima propozitie si, atentie… forum. Sunt curios cum vor fi moderate discutiile pe forum, cine va putea deschide subiecte si ce subiecte.

Citez din anuntul de licitatie al Bancii Nationale:
„Modernizarea vizează alinierea la standardele site-urilor celorlalte bănci centrale europene sub multiple aspecte:
- Arhitectura informaţională, design-ul paginilor, accesibilitatea şi uşurinţa în exploatare (usability);
- Introducerea unor servicii noi: căutare, generare versiune pentru tipărire, forum, alerte e-mail, RSS.
- Ameliorarea procedurilor de administrare prin noi interfeţe-utilizator şi rutine adaptate diferitelor clase de informaţii (serii de date, documente-text, utilizatori etc.).„

Caietul de sarcini pentru participarea la licitatia pentru construirea noului site se poate achizitiona pana la 3 martie, iar depunerea ofertei se poate face pana la 7 martie. Mai multe date pe pagina BNR, in sectiunea Noutati/ Anunturi/ Achizitii Publice. As da un link, dar pagina BNR nu permite.

Bine-cunoscutii cercetatori britanici se intorc, de data aceasta cu studiul pe tema „Poate o criza bancara sa va afecteze inima?”. Cica mii de persoane ar putea fi afectate de crize cardiace in cazul in care sectorul bancar mondial va cunoaste o criza similara celei care a dus la nationalizarea bancii britanice Northern Rock, spune studiul, citat de NewsIn. In cifra, o criza seismica a sectorului bancar ar putea cauza o crestere de 6,4% a numarului de crize cardiace in statele dezvoltate. Procentul de crestere e chiar mai mare in statele in curs de dezvoltare, si azi dau exemplu India, unde cresterea numarului de decese din motive cardiace ar urca cu 26%. In Britania, arata cercetatorii, intre 1.280 si 5.130 de persoane (cum or fi ajuns la cifrele astea asa de precise?!!) ar putea muri din cauza cardice daca un numarul important de banci ar fi afectate de probleme precum cele de la Northern Rock.

Aceeasi cercetatori spun ca stresul ca stresul simtit cu ocazia unei crize bancare grave este similar cu cel simtit cu ocazia unui cutremur, al unor razboaie sau atentate, ridicand presiunea arteriala si riscul de maladii cardiace.

Ma intreb care o fi rata de mortalitate in cazul unei crize (si tocmai trecem prin una) in randul bancherilor de investitii si brokerilor, traderilor? Cred insa ca acestia sunt imuni si n-or sa pateasca nimica. Tot aia mici o sa moara de inima. Cititi mai jos (via Chris Skinner) cam care era „meniul” zilnic al unui broker de la o banca de investitii, ajuns la apogeul tranzactional:

- 90 miligrame de morfina si 40 de Oxycodone pentru dureri;
- 12 miligrame de Soma, pentru relaxarea muschilor;
- 80 miligrame de valium, 8 miligrame de Xanax and 20 miligrame de Klonopin, astea pentru tratarea anxietatilor;
- 30 miligrame de Ambien pentru insomnie;
- 20 de capsule de quaaludes (Methaqualone, un drog recreational);
- Un gram sau doua de cocaina
- 20 miligrame de Prozac si 10 de Paxil, ca antidepresive;
- 8 miligrame de Zofran, pentru a scapa de greata de dupa inghitirea Prozacului
- 200 miligrame de Fiorinal, impotriva migrenelor caute de Zofran;
- 2 lingurite de Senokot, pentru a trata constipatia creata de Fiorinal;
- 20 miligrame de Salagen, pentru a scapa de senzatia de gura uscata pe care ti-o lasa medicamentul anterior;
- Totul era spalat cu o sticla de whisky

Informatiile provind din cartea „The Wolf of Wall Street”, scrisa de Jordan Belfort si in care vorbeste despre perioada cand lucra la bancile de investitii. La asa tratament zilnic, e uimitor cum de mai traieste bancherul acesta. Daca a supravietuit la asa ceva, in mod sigur o criza nu i-ar afecta inima.

Poza de mai sus e facuta vara trecuta in Orastie, insa putea foarte bine sa fie surprinsa in orice alt oras din tara. Dupa cum se observa, conditiile pentru a candida la un post de consilier de credite intr-o banca sunt minime. Explicabil, de vreme ce nevoia de personal a bancilor este foarte mare si trebuie sa tina pasul cu extinderea teritoriala. Statistica oficiala ne arata ca numai in 2007 numarul angajatilor din banci a crescut cu peste 7.500.

Un alt fenomen ce se manifesta pe piata fortei de munca din sectorul bancar este migratia personalului. Cifre exacte despre fenomen nu exista, estimarile privind amploarea lui fiind destul de variate. Unele voci spun chiar ca migratia intre banci antreneaza o patrime din personal. Daca facem o medie a estimarilor (care variaza intre 12% si 25%), ajungem la concluzia ca numarul celor care au sarit din banca in banca anul trecut a fost de peste 10.000, in conditiile in care la finalul lui 2007 erau 65.000 de angajati in banci. Bancherii spun ca migreaza cu precadere cei cu o experienta destul de redusa (1-2 ani), manati de dorinta de a avansa repede si de a castiga mai mult.

Cele doua fenomene ridica semne de intrebare asupra calitatii profesionale a unei parti a angajatilor din banci (sau bancherilor, daca e sa scurtam, desi sensul termenului nu e chiar asa de extins). Reusesc bancile se instruiasca persoanele venite din afara sistemului destul de repede si eficient, pentru a fi pregatite atunci cand vor intra in paine, mai ales ca mai nou cerintele pentru angajare sunt reduse? Un sef de banca explica ziaristilor ca in primele 6 luni un incepator in banca de abia se acomodeaza cu locul de munca. De cealalta parte exista insa presiunea extinderii teritoriale, care nu prea sta sa astepte trainingul. Noile unitati trebuie umplute cu personal si transformate rapid in masini de vandut credite. In ceea ce priveste fluctuatia, fenomenul face ca o parte din bancheri sa ajunga in niste posturi pentru care sa nu aiba (inca) experienta si competentele necesare. Se ard astfel etape din cariera, din dorinta de avansa rapid si a obtine castiguri mai mari. Problemele ce pot rezulta de la un bancher depasit de cerintele si responsabilitatile postului sunt multiple, afectand in aceeasi masura clientii si afacerile bancii.

Una peste alta, in orice companie exista oameni incompetenti. Criza de personal si fenemonele ce se manifesta pe piata muncii din sectorul bancar face insa ca numarul bancherilor „nepriceputi” sa fie mai mare decat in mod normal. Problema este cu cat mai mare.

PS: Competenti sau nu, adevarul este ca bancile nici nu au destui oameni pentru a popula sucursalele. Aceste lucru se poate observa usor daca intri in unele dintre unitati. Un scurt exemplu care-mi vine in minte imediat este unitatea BRD de la Piata Unirii. Am fost acolo de doua-trei ori la rand la sfarsitul anului trecut si de fiecare data acelasi lucru: din 3 casierii lucra numai una, si totdeauna aceeasi persoana. Iar la etajul 1, din vreo 4 birouri de consiliere erau populate maxim 2. Mi-e greu sa cred ca erau atatia oameni in concediu sau bolnavi sau la training sau la masa sau …