Ziarul Financiar a publicat o stire prin care Alianta Confederatiilor Patronale din Romania, spun, de voie de nevoie, prin vocea purtatorului de cuvant, “omul cu palmierii”, Dan Matei Agathon ca tarisoara noastra draga are neaparata nevoie ca FMI sa ii mai acorde inca o niste transe de bani gramada pentru a acoperi cheltuielile cu asigurarile sociale pentru 2011. Aceste contributii, potrivit aceleiasi surse, se vor ridica la suma impresionanta de 3,8 miliarde de euro, iar bugetul lovit de criza, dar si de o oarecare neputinta a celor care il administreaza, nu va putea suporta singur, fara “centura de siguranta” FMI aceasta cheltuiala.

Nici o problema. Delegatia FMI analizeaza problema si ne va da inca un imprumut prin luna octombrie, iar acest imprumut ne va asigura pacea sufleteasca si financiara pana vor trece sarbatorile de iarna. Se vor plati pensiile, salariile diminuate cu 25% ale bugetarilor si poate cateva masini de teren pentru cateva institutii ale statului care au probabil sedii in niste catune izolate ale tarii.

Intre timp pe televizoare, pe internet pe strada, in piata, printre rafturile cu mezeluri ale supermaketurilor, la coada la banca pentru plata creditelor, la somaj, sau la farmacie toata lumea este de-a dreptul oripilata de situatia economica a tarii. Analisti, politicieni, oameni “fericiti” beneficiari de credite ipotecare sau pentru nevoi personale, patroni, angajati, functionari publici, medici, profesori se gandesc cuprinsi de groaza pe unde vor mai scoate camasa cu aceasta criza care isi infige tot mai adanc ghearele in economie.

Pentru Alianta Confederartiilor Patronale din Romania, pentru Dan Matei Agathon, cat si pentru toate categoriile socio profesionale enumerate mai sus, exista “luminita de la capatul tunelului” promisa se Emil Constantinescu. Poate ca prin buget bate vantul, dar putem sta linistiti. Avem AUR!!!

Potrivit Capital, Romania detine cele mai mari rezerve de aur din regiune. Tara noastra devanseaza cu cele 103,7 tone pe Polonia, Bulgaria, Slovacia, Rep. Ceha si Ungaria.

Situatia e sub sontrol, sau nu?

Banca Comerciala Romana (BCR) nu este privita cu ochi buni de catre clientii care au contractat un credit in anii anteriori. Faptul ca cea mai mare banca de pe piata autohtona acorda in prezent imprumuturi la costuri mult mai mici fata de cele practicate in trecut a devenit un motiv suficient pentru multi clienti ai BCR de a actiona institutia in judecata. … De asemenea, nemultumirile acestor oameni care au primit imprumuturi de la BCR in anii precedenti au prins forma unui protest de proportii. Acesta se desfasoara in mediul virtual pe Yahoo si Facebook sub titulatura “Anti BCR”. Mai mult, prin intermediul postei electronice, clientii BCR au inceput sa transmita un mesaj prin care doresc sa aduca la cunostinta opiniei publice necazul lor comun. Va prezentam, in continuare, cateva dintre precizarile cuprinse in acest email.

“Stimati cititori,

Sunt un simplu client BCR care doreste ca prin intermediul acestui email sa va aduca la cunostinta atat dvs cat si cunoscutilor dvs metodele folosite de BCR in Romania pentru a-si maximiza profiturile in vremuri de criza.
…
Primul gand care imi vine in minte este sa ne strangem cat mai multe persoane care `sa denunte’, `sa spuna’, sau mai bine zis sa aduca la cunostinta opiniei
publice din Romania, mai ales a tuturor celor care doresc sa ia un credit in urmatoarea perioada de timp, despre metodele BCR si mai ales cum fac ei banutzi pe spatele clientilor vechi ai lor, se poate citi si clienti fideli / loiali sau mai bine zis `fosti clienti captivi’ eliberati de Ordonanta de Urgenta a Guvernului de acum 3 saptamani.

Ma gandesc ca daca ne vom strange mai multi oameni care sa `aclame’ metodele de lucru BCR cu clientii vechi, poate cineva de la PR-ul BCR se va autosezia ca
imaginea bancii se pateaza serios si pana la urma, vor ajunge aceste mesaje si la board-ul BCR.

Eu lucrez intr-o industrie acolo unde clientii vechi, buni platnici au devenit cu timpul adevarati parteneri care beneficiaza tot timpul de cele mai bune conditii contractuale (preturi, discount-uri, termene de plata etc). Cred ca as innebuni de rusine, ca om sau ca profesionist sa mi se spuna in fata de un client vechi `Am auzit ca firma noastra beneficiaza de preturi si termene de plata cu peste 10-15% mai mari decat clientul dvs care de abia a deschis usa firmei dvs.’, adica acel client de pe urma caruia eu mi-am luat salariul in ultimii ani, sa ajunga sa-mi spuna efectiv umilirea la care l-am supus. Oare ce i-as putea raspunde ?! Simplu, ca l-am pacalit !

Care este problema mea principala: de 3-4 zile lucratoare tot caut pe Internet Google, articolele cele mai recente care cuprind tag-ul `BCR’, sunt norocos, sunt multe articole cu BCR actualizate in fiecare zi, in care BCR-ul spune ca `deja lucram dupa noile norme conform Ordonantei de Urgenta’, ca `avem oferta cu EURIBOR +5.25%’, dar stupoare, nu se spune nimic despre clientii vechi care dau peste 95% din profitul enorm al bancii.

La BCR, cred ca oamenii din interior sunt foarte fericiti de afacerea pe care au facut-o cu romanii in vremurile de criza, au intrat in criza cu multe credite care aveau dobanda de 10.4% (adica un EURIBOR + 5.5%) si au in prezent un 10.4% (adica un EURIBOR6M + 9.5%), practic si-au dublat profitabilitatea in vremurile de criza, cand reducerea salariilor si cresterea cursului au pus o presiune enorma pe intraga populatie a Romaniei. Toate aceste frumos `ambalate’ in gaselnita de succes numita `dobanda variabila de referinta a BCR’.

Care este problema mea ?
Am luat un credit de la BCR de nevoi personale cu garantie imobiliara in Iunie 2008, in acel moment rata EURIBOR6M era de 4.94%, dobanda mea la BCR fiind de 10.4% incepand cu Iunie 2009, practic marja BCR cu mine a fost de 10.4%-4.94%=5.46%.

Astazi, dobanda mea este 10.4% dar dobanda EURIBOR6M este 0.9% asa cum a fost in mare parte in anul 2009, deci BCR are in prezent o marja de 10.4%-0.9%=9.5%, adica si-a marit marja de profit cu mine cu 72% in cea mai grea perioada pe care economia Romaniei / Europei o traverseaza de la marea criza din anii 30.

Probabil asa a facut cu alti zeci de mii de clienti, va rog nu uitati urmatoarele aspecte :
- cursul EURO/RON a crescut enorm in perioada iun2008-iul2010 ;
- salariile in Romania atat la privat cat si la stat sau redus 10-20% ;
- somajul a crescut.

Dar, BCR si-a maximizat profitul pe seama noastra, noi cei care platim luna de luna ratele la ei.

Care este obiectivul meu ?
1. Sa beneficieze toti clientii vechi ai BCR-ului de dobanda pe care BCR o PROMOVEAZA INSISTENT in prezent clientilor sai noi : adica EURIBOR6M + 5.75%
2. Si de ce nu? Sa restituie toti banii care i-a luat de la clienti in ultimii 2 ani ca diferenta dintre dobanda de referinta variabila BCR si dobanda EURIBOR6M.

Doresc de asemenea sa va anunt ca un client a actionat in justitie BCR-ul, a castigat in justitie lupta cu BCR iar acum dobanda de care beneficiaza este
EURIBOR6M+1.5%, adica sub 2.5% !!! (tot internetul este plin de relatari asupra acestui caz)

Cu stima,
Un vechi client BCR”

Romanii sunt atrasi in continuare de creditele in valuta atunci cand vine vorba de finantarea unui proiect. Datele statistice ale Bancii Nationale a Romaniei confirma preferintele romanilor in materie de imprumuturi. Sfaturile specialistilor privind optarea pentru un credit in moneda in care esti platit au ramas fara ecou, clientii bancilor mizand cu precadere pentru valuta, atrasi de dobanzile mult mai mici fata de cele percepute pentru imprumuturile in moneda nationala.

Potrivit BNR, soldul creditelor acordate de institutiile de credit populatiei si companiilor a crescut in luna mai 2010 cu 1,4 la suta (1,2 la suta in termeni reali) fata de luna aprilie 2010, pana la nivelul de 203.112,1 milioane lei. Creditul in lei s-a diminuat cu 0,1 la suta (-0,3 la suta in termeni reali), in timp ce creditul in valuta exprimat in lei a crescut cu 2,4 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta a crescut cu 1,1 la suta).

La 31 mai 2010, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 2,0 la suta (-2,3 la suta in termeni reali) fata de 31 mai 2009, pe seama majorarii cu 6,7 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 6,7 la suta) si a diminuarii cu 4,7 la suta a componentei in lei (-8,7 la suta in termeni reali). Statistica Bancii Nationale releva faptul ca cererea de imprumuturi este scazuta din cauza dobanzilor exagerate promovare de banci. Acolo unde costurile sunt decente, cum este cazul creditelor in valuta, se poate observa un trend ascendent.

Tabel. Creditul neguvernamental

Ordonanta de Urgenta Nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori aprobata de Guvernul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial in data de 11 iunie 2010 “face curatenie” in lista de comisioane percepute de banci in cazul imprumuturilor. Practic, noua lege obliga institutiile de credit, ca incepand cu data de 21 iunie 2010, sa se limiteze la sase comisioane care pot fi stabilite in noile contracte ce urmeaza a fi incheiate. Aceste taxe se refera la comisionul pentu analiza dosarului perceput numai daca imprumutul se aproba, comisionul de administrare a creditului, comisionul de rambursare anticipata de maximum 1% numai pentru imprumuturile cu dobanda fixa, comisionul de penalizare pentru intarzierea la plata, comisionul unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor si comisionul ce prevede costuri pentru anumite situatii.

Dincolo de excluderea comisionului de rambursare anticipata pentru creditele cu dobanda variabila sau limitarea lui la 1% pentru imprumuturile cu dobanda fixa, actul normativ reuseste sa elimine doua dintre cele mai “dureroase” taxe pentru buzunarele clientilor: comisionul de acordare si comisionul de retragere numerar. Pana in urma cu cateva zile, bancile percepeau consumatorilor inainte de a le pune la dispozitie fizic banii imprumutati trei tipuri de taxe: pentru analiza dosarului, pentru acordarea creditului si/sau pentru retragerea de numerar. Conform noilor prevederi legislative, bancile nu mai pot miza decat pe primul comision, respectiv cel de analiza a dosarului de credit, care va fi platit de consumatori numai in cazul in care imprumutul se acorda. In continuare va prezentam o “descriere” succinta a celor doua comisioane inlaturate prin lege incepand din data de 21 iunie 2010 pentru a intelege absursul acestora.

Comision de acordare – Bancile percepeau aceasta taxa in momentul in care iti acordau creditul solicitat. In urma cu cativa ani, am botezat comisionul de acordare (unele banci ii spuneau comision de instrumentare!) “spaga” pe care clientii o platesc bancilor pentru a primi imprumutul. Stim cu totii ca romanii sunt obisnuiti sa plateasca cate o mica “atentie” doctorului, politistului din trafic, controlorului din tren si functionarului public. Bancile au sesizat si ele acest detaliu si incearcau astfel sa profite din plin de predispozitia cetatenilor de a da un bonus pentru serviciile primite. Ceea ce diferentiaza spaga de la banca de una clasica este modul in care se platea. Daca mita de zi cu zi se achita pe sub mana, la banca spertul era institutionalizat, fiind prevazut in termenii contractuali. Niciun bancher nu a putut sa-mi explice vreodata motivele logice pentru care un client achita aceasta taxa. In sine, ratiunea comisionului de acordare (o denumire total nefericita!) era ingrosarea profitului bancii. Taxa cu pricina se achita procentual din valoarea imprumutului, iar partea proasta este ca se situa undeva la 2% la cele mai multe banci.

Comision de retragere numerar – Bancile aplicau respectivul comision in special creditelor de nevoi (garantate sau negarantate). Mai pe intelesul tuturor, banca nu te imprumuta direct, ci vira suma aprobata intr-un cont. Penru a intra fizic in posesia acestor bani, trebuia sa-i scoti din contul respectiv. In acel moment intervenea comisionul de retragere numerar, care subtia creditul primit, de regula, cu jumatate de procent. Este mai mult decat evident ca o asemenea taxa nu putea fi fair-play pentru client. Si ca sa dam cartile pe fata, putem considera comisionul de retragere numerar cea mai absurda si nesimtita metoda de a mai usura clientul de niste banuti.

Comunicatul de presa prin care BCR anunta ca aliniaza comisioanele la credite la cerintele Ordonantei de Urgenta Nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este o modalitatea eleganta a bancii prin care isi pune cenusa in cap. Pe langa disparitia sau reducerea comisionului de rambursare anticipata, in functie de tipul dobanzilor (fixe sau variabile) percepute pentru imprumuturi, cea mai interesanta masura adoptata de BCR – nu din proprie initiativa ci fortata prin lege – este reprezentata de aplicarea comisionului pentru analiza dosarului de credit in valoare de 600 lei numai in cazul imprumuturilor acordate.

Practic, aceasta taxa solicitata de BCR era, din punctul meu de vedere, cea mai aberanta suma de bani  (este probabil cel mai decent termen folosit pentru a caracteriza comisionul de la BCR) solicitata de o institutie de credit din Romania, prin valoare si motivatia impunerii. Asta pentru ca banca percepea acest comision si clientilor carora nu le aproba cererea de credit. “Clientii BCR vor primi numai oferte de creditare la standard european”, este una dintre propozitiile care isi simtita prezenta subtil in comunicatul de presa al Bancii Comerciale Romane. Nu pot decat sa ma intreb, fara a astepta neaparat un raspuns: ce fel de oferte de creditare primeau clientii BCR pana in acum?

Telegraph scrie ca in cateva state americane se analizeaza posibilitatea eliminarii pedepsei cu moartea din cauza costurilor executiilor. Cica e vorba de milioane pentru fiecare prizonier. In Maryland, Montana si New Mexico sunt cele mai mari sanse sa se schimbe legislatia, iar alte state, precum New Hampshire, Kansas si Nebraska au si ele in vedere o asemenea masura.  Un studiu al unor activisti impotriva pedepsei capitale spun ca executarea unui prizonier in Kansas costa 1,26 mil. dolari, in timp ce tinerea lui in inchisoare numai 740.000 dolari.

In tot acest timp, statul care ni l-a dat pe eternul si fascinantul W, continua sa execute oameni pe banda rulanda. Din 1819 si pana in prezent au fost executati aproximativ 1.500 de oameni. Anul acesta se pare ca va fi unul cu o productie buna de executii pe cap de texan. In primele 6 saptamani ale anului au fost executati 8 oameni, iar inca 7 sunt programati pana la sfarsitul lui aprilie.  Datele sunt furnizate de Departamentul de Justitie din Texas (vedeti aici si aici).  Interesant este ca, pe langa datele referitoare la motivele pentru care a fost condamnat la moarte fiecare acuzat, pe site-ul Departamentului sunt publicate si ultimele vorbe ale condamnatilor inainte de a fi executati. Va las cu ultimele cuvinte ale lui Michael Richard, executat pe 25 septembrie 2007:

“Let’s ride. I guess this is it.”

Criza financiara nu va ramane fara ecou pentru piata fortei de munca din sistemul bancar romanesc. Activitatea bancilor din Romania a fost afectata substantial in ultimele doua luni, pe de o parte, data fiind situatia dezastruoasa a multora dintre institutiile financiare din intreaga lume si, pe de alta parte, din cauza noilor norme de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei. Blocajul inregistrat va avea, fara indoiala, repercusiuni mai mult sau mai putin neplacute asupra angajatilor din cadrul bancilor. In cele mai multe cazuri este vorba despre realocarea bancherilor catre alte departamente. In acest mod, bancile incearca sa-si foloseasca resursele umane inregimentate la maximum in sectoarele unde este nevoie de un surplus de munca, fara a mai apela deocamdata la alte recrutari de personal. Aceasta optiune este valabila in cazul mai multor banci, tendinta fiind confirmata de mai multi bancheri. Printre acestia se numara Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank, si Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank. Oficialii celor doua institutii de credit apreciaza ca in sistemul bancar vor exista programe de restructurare si redistribuire a prezentei teritoriale in zone mai profitabile, ceea ce va avea un impact si asupra resursei umane, in sensul realocarii unor angajati pe alte posturi. Steven van Groningen a declarat, in exclusivitate pentru publicatia online www.bankingnews.ro, ca “Raiffeisen Bank a incheiat un program sustinut de dezvoltare a retelei de agentii si consideram ca in acest moment avem acoperirea teritoriala adecvata pozitiei noastre de piata. Cu alte cuvinte, vom mai face deschideri sau relocari de agentii doar la nivel de activitate curenta. In acest moment nu anticipam restructurari de personal, dar sunt posibile realocari de personal din departamente in care volumul de activitate ar putea scadea catre activitati unde volumele cresc”.

Exista insa si un curent de opinie care prevesteste inevitabil pentru perioada imediat urmatoare reduceri de salarii sau chiar restructurarea pentru unii bancheri. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, nu este de acord cu aceste previziuni sumbre, precizand ca nu exista semnele ca bancile vor lua masuri de concediere de personal. Cu toate acestea, cei mai multi oficiali ai bancilor se tin departe de acest subiect considerat foarte sensibil. Incercarea publicatiei www.bankingnews.ro de a obtine un punct de vedere oficial din partea mai multor institutii de credit s-a lovit de refuzul categoric din partea lor, unii probabil pe principiul ca nu trebuie sa vorbesti de funie in casa spanzuratului. Altii, sub protectia anonimatului, considera ca inevitabil criza din ultimele luni va avea un impact negativ si asupra fortei de munca din domeniu. Aceasta concluzie este sustinuta si de presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, care ne-a spus ca “sunt posibile restructurari, in functie de strategia pe care fiecare banca in parte a aplicat-o pina acum – de exemplu, daca focusul a fost exclusiv pe credite, sau exclusiv pe real estate, este posibil ca o banca sa fie mai afectata, cu consecinte mai mari si pentru zona de resurse umane”. Sefii bancilor nu pot insa sa nu observe si partea plina a paharului. Situatia de fata poate avea si o latura pozitiva pentru resursa umana din domeniul bancar, daca avem in vedere, pe de o parte, cresterea “artificiala” si nesustenabila a salariilor incasate de unii angajati ai institutiilor de credit si, pe de alta parte, calitatea indoielnica a unor salariati care au reusit sa “fenteze” vegilenta specialistilor de resurse umane, angajati in ultimii ani in campanii agresive de recrutare de personal. Asa se face ca actuala situatie le da posibilitatea bancilor de a “face curatenie” in propriile ograde. “La nivel de sistem bancar cred ca piata fortei de munca se stabilizeaza – vor fi mult mai putine transferuri de la o banca la alta si cresterile de salarii vor fi limitate. Pe de alta parte, si din punctul de vedere al personalului, accentul revine pe calitate – salariatii bine pregatiti vor fi avantajati, de asemenea si cei care se vor adapta usor la job-uri noi”, scoate in evidenta acest aspect Steven van Groningen. Concluzia este clara: pe unii bancheri romani ii paste realocarea, salarii mai mici sau chiar disponibilizarea! Cu aceasta situatia nu tocmai placuta se confrunta deja companiile cu domeniul de activitate adiacent celui bancar, cum ar fi brokerii si societatile de leasing. Daca in cazul firmelor de intermediere financiara au inceput deja sa apara falimentele sau disponibilizarile in masa, unele societati de leasing au luat masuri de reducere drastica – in unele cazuri de pana la 25% – a salariilor.

Pentru a incheia intr-o nota mai optimista, vrea sa va spun un banc bun pentru a face haz de necaz. Cica la oficiul pentru plasarea fortei de munca vine intr-o zi un batranel. “Dom’ne, am un nepot in provincie si as vrea sa-l aduc in Capitala. Ce locuri de munca aveti?” – “Pai, avem un post de vanzator de ziare, castiga 16 milioane pe luna”. – “Prea mult”, zice mosul . “El e din provincie, vine aici in Bucuresti, da de bani si se strica. Poate aveti ceva mai modest”. – “Vanzator in piata, 14 milioane pe luna, plus ce mai pica”. – “Tot e mult”, zice mosul. “O sa-i strice cu femeile, taica”. “Ceva la zece milioane, zece milioane jumate n-aveti?” – “Ba da, sa lucreze intr-o banca, dar ii trebuie studii superioare”.

Dupa Ghetea la inceputul anului, acum si Treichl vine si ia pozitie impotriva creditului in valuta, intr-un interviu acordat ZF. Seful Erste se declara total impotriva creditului de consum in valuta („Creditul de consum in valuta chiar este o prostie”), si vrea ca BNR sa intervina si sa-l franeze la maxim, urmand ca imprumuturile de consum sa fie acordate doar in lei. Seful CEC si al ARB, Radu Ghetea, propusese la randul sau ca persoanele fizice sa se imprumute numai in valuta in care castiga. Cum majoritatea castiga in lei, si imprumuturile ar trebuie luate atunci tot in lei.

Revenind la Treichl, omul spune ca a discutat deja cu guvernatorii bancilor centrale si Romania si Ungaria, unde creditele de consum in valuta constituie o problema, precum si BCE, si crede ca exista o probabilitate destul de mare ca in 6 luni sa se ia o decizie privind franarea cat mai mult posibil a creditului in valuta. „Cele mai mari probleme cu creditarea in valuta sunt in Romania si Ungaria. Ambele tari trebuie sa aiba un interes major in a frana acest fenomen care afecteaza capacitatea bancilor centrale si a guvernelor de a controla deficitul extern si inflatia”, spune Treichl. Seful Erste se declara si impotriva creditelor exotice, desi recunoaste ca Erste a apelat la ele pe unele piete pentru a-si creste cota de piata, ceea ce fac de fapt si bancile de la noi care acorda astfel de credite. Vezi aici Volksbank, OTP, Piraeus, Credit Europe Bank sau Bancpost.

Desi apeleaza argumente precum reducerea deficitului si a inflatiei, pozitia sefului Erste fata de creditul de consum in valuta este putin cam ipocrita. Asta pentru ca, alaturi de CEC, BCR ar fi marele castigator in urma unei masuri radicale impotriva creditului de consum in valuta. Creditul de consum in valuta chiar este o problema la noi, insa nu trebuie uitat obiectivul care guverneaza orice actiune a unui bancher comercial: profitul.

Presupun ca reactiile in interiorul mediului bancar la adresa lui Treichl sunt aceleasi ca cele aparute dupa ce seful CEC si-a facut publica pozitia fata de creditul in valuta: „Cind era la Alpha Bank nu mai sustinea sa se dea numai credite in lei”.

Ziarul Financiar a publicat la inceputul acestei saptamani un articol (aici), potrivit caruia Erste Bank deruleaza o campanie de recrutare cu scopul de a gasi un presedinte executiv pentru BCR. “Austriecii au ajuns la concluzia ca le trebuie un nume local de anvergura, dar se uita si la straini”, anunta Ziarul Financiar. Printre bancherii vizati de Erste Bank se numara Misu Negritoiu (ING), Dan Pascariu (UniCredit Tiriac Bank) si Sorin Mihai Popa (BRD). Sunt potrivite aceste nume pentru a conduce cea mai mare banca din Romania? Exista si alti potentiali candidati?

De vreo doua-trei luni, parca ne-a invadat vestul salbatic. Nu trece saptamana fara sa aflam de un nou furt la o banca. Ma astept acum cand ma duc la banca sa vad intrand doi baieti incaltati cu ciocate, cu esarfe pe fata si cu pistoale in maine care sa strige „Banii sau viata”. Exagerez, evident, insa numarul de furturi si fraude la bancile din Romania a crescut foarte mult, mai ales de la inceputul anului acesta.

Ceea ce atrage atentie este ca nu vorbim numai de incidente provocate de persoane din afara bancilor (precum furturi si spargeri de bancomate), ci in egala masura de fraude generate de oameni angajati in banca. Daca nu ma insel, seria de jafuri a inceput in noiembrie 2007, cand un bancomat cu 80.000 de lei inauntru a fost furat dintr-o unitate Raiffeisen din Bucuresti. Anul acesta a debutat insa cu un incident si mai grav. Seful unei agentii Bancpost din Bucuresti a sustras din banca 120.000 euro pentru a-i juca la cazino, iar dupa ce i-a pierdut a incarcat sa se sinucida, aruncandu-se de la etajul 8 al unui bloc. Mai spre sfarsitul lui ianuarie, alte furturi. Unul la un bancomat BCR din Medias, de unde s-au furat 100.000 lei , iar altul la o unitate a Bancii Transilvania din Floresti (Cluj). La acesta din urma scenariul furtului a fost mai deosebit: hotii au intrat au golit casa de bani, dupa ce au au spart peretele din dreptul ei. S-au furat peste 200.000 lei. Un mizilic pe langa cele cele 2,2 mil. euro sustrase din conturile BRD de o angajata a bancii din Craiova la inceputul lui februarie. Respectiva a transferat banii in conturile unor persoane din lumea interlopa, iar BRD spune ca a recuperat aproape toata suma. Ieri presa ne-a oferit un nou titlu despre un bancher care furat de la banca la care era angajat. Omul lucreaza la o unitate Raiffeisen din Bucuresti si i-a ajutat pe alti trei complici sa lichideze un depozit de 300.000 euro al unui client al bancii.

Se numara astfel, la o scurta trecere in revista, cel putin 5 incidente in ceva mai mult de o luna. Pare a fi vorba despre un val de infractionalitate ce a lovit bancile in acest inceput de an, atat din afara, cat si din interior, pe fondul unui interes crescut al presei pentru astfel de subiecte, mai ales dupa frauda de la Societe Generale. In ritmul acesta nu mai e mult pana va aparea si la noi Whiskey Man. Daca nu tineti minte despre cine e vorba, sa va aduc aminte: un roman de origine maghiara, pe numele sau Attila Ambrus, care a comis o serie de 27 de spargeri la banci, oficii postale si de turism, cunoscut sub acest nume pentru ca obisnuia sa bea un pahar de whiskey inainte de atac. In ciuda carierei sale infractionale, Ambrus s-a bucurat de o popularitate imensa.