Bancile spera ca situatia creditelor neperformante sa se imbunatateasca, iar toti datornici sa se ia de mana, cu mic, cu mare, si sa se alinieze frumos pentru a-si plati restantele. Aceasta este viziunea idilica pe care, probabil, o au bancile in acest moment. Bancherii privesc plini de nerabdare prin ferestrele birourilor asteptand sa vina “gloata” captusita cu bani si sa le “ia cu asalt” casieriile. Ce si-ar mai freca mainile de satisfactie daca ar vedea in zare rasarind dintr-un nor de praf datornicii entuziasti indreptandu-se grabiti spre ghisee.

Momentan, in zare nu se vede absolut nimic. Nici urma de platitor intarziat de rate, iesit din criza si in ascensiune financiara catre cele mai inalte culmi ale prosperitatii. Conform analizelor de la BNR 2011 nu va fi un an foarte bun petru creditele neperformante care spre sfarsit, probabil inaintea sarbatorilor de iarna, isi vor atinge varful. Incepand cu 2012 s-ar putea sa se simta o imbunatatire, dar e greu de facut o previziune. Majoritatea bancilor comercialesunt mai optimiste si spera sa simta o imbunatatire a situatiei incepand cu a doua jumatate a acestui an.

De teama sa nu faca afirmatii pripite, bancherii se arata foarte rezervati cu privire la evoultia pietei creditelor. Parca vor sa sugereze ca nu doresc sa isi asume riscul unor noi imprumuturi neperformante. In acest moment bancherii considera creditul o operatiune riscanta, de aceea nu se poate prevedea nici o relansare a creditarii in acest an. Pe scurt, cel putin din punct de vedere bancar, 2011 va fi sensibil mai rau decat 2010. Nu-i grav, incercam sa supravietuim!

Se prea poate ca 2011 sa fie anul tinerilor intreprinzatori. Statul, probabil presat de alegerile care se apropie cu pasi repezi, are o initiativa minunata. Din putinul pe care-l aduna la buget isi doreste sa mai demareze un program de finantare a tinerilor care au un plan de afaceri si isi doresc sa-si demonstreze talentul de antreprenor. Astfel cetatenii romani care au sub 35 de ani si o idee se pot infatisa in fata “comitetelor si comitiilor” sa ceara 10.000 de euro pentru a-si pune pe picioare propria afacere.

Frumos, nimic de zis! Nu-i de lepadat o astfel de oferta. Toti cei care au un plan de afaceri pertinent si au sub 35 de ani, ar face bine sa-l ia sub brat si sa prezinte pentru cei 10.000 de euro. Nu-i deloc o suma de lepadat, iar la inceputul unei afaceri e nevoie de acesti bani ca de aer. Totusi e prea frumos sa fie foarte simplu. Statul da banii dar nu a neglijat sa impuna o serie de conditii. Nu orice tanar cu inclinatii antreprenoriale va primii suma anuntata. Ar fi perfect daca ar veni si el cu ceva bani de acasa si sa nu mai fi avut vreo afacere.

Cei care aspira la titulatura de “intreprinzator debuntant” ar trebui sa stie ca nu orice fel de afaceri sunt pe placul celor din comisii. Inntreprinzatorii care se orienteaza spre productie sau servicii vor fi favorizati. Cei care doresc sa se lanseze in afaceri care includ intermedieri financiare si asigurari, tranzactii imobiliare, activitati de jocuri de noroc si pariuri, produse sau comercializare de armament, munitie, droguri, alcool sau diverse substante aflate sub control national nu vor avea prea mari sanse sa obtina banii. Aceste obiecte de activitate nu sunt agreate.

Peste 8.000 dintre angajatii din domeniul asigurarilor pot spune ca au castigat “lozul cel mare”. Nu, nu au vandut polita politelor, ci vor fi instruiti, imbunatatiti, perfectionati pe bani europeni. Milioane si miloane de euro care vor curge catre angajatii din asigurari pentru formare profesionala au fost obtinuti de catre Institutul de Management in Asigurari (IMA), a carui treaba pentru urmatorii trei ani este sa se ocupe de educatia profesionala a 8.200 de angajati din asigurari.

Institutiile europene pun la bataie in jr de 2,1 milioane de euro, la care se adauga si 1,57 de milioane de lei de la stat si inca 215.000 lei de la IMA.  De acesti bani, asiguratorii se vor pune la punct cu noile reglementari contabile sau vor afla despre gestionarea riscului in domeniul in care activeaza.

Dupa absolvirea cursurilor asiguratorii vor deveni “cei mai profesionisti dintre profesionisti”.

Bancile sunt “libere si nesupuse”, de aceea nu par sa asculte recomadarile venite de la BNR. Recent, Mugur Isarescu isi exprima scepticismul cu privire la sansele unui nou boom al creditelor de consum Guvernatorul BNR sugera ca bancile sa nu se concentreze pe acest tip de produse financiare destinate persoanelor fizice, ci sa se straduiasca sa vina cu oferte avantajoase de finantare pentru firme. Prin aceste recomandari, Isarescu spera, probabil, sa determine si o oarecare relansare economica, atat de necesara in aceste momente de criza din ce in ce mai neagra.

Bancile insa, par sa nu fi auzit glasul BNR si fac exact pe dos. Pornesc intr-o campanie agresiva de promovare a creditelor de consum. Primele trei banci comerciale ale tarii, in ordinea numerelor de pe tricou, BCR, BRD si Raiffeisen nu se dau in laturi de la promovarea in forta a acestor credite pentru consum, dar si a celor imobiliare. Probabil urmaresc un castig usor, sau poate chiar  sa puna mana pe cateva proprietati in cazul in care sarmanii care isi mai iau cate un credit nu-si vor mai putea plati ratele.

Bancile ar trebui sa se uite in jur, sa observe cu atentie mediul economic in care activeaza si sa-si adapteze strategia, astfel incat sa contribuie la imbunatatirea acestui mediu. Putina perspectiva nu ar strica. Economia Romaniei ar trebui sa schimbe macazul si sa se orienteze catre productie, nu catre consum. Creditele pentru finantarea afacerilor au inregistrat o crestere in 2010, iar previziunile spun ca ar mai fi si in 2011 “o paine de mancat” pe acest segment, in timp ce creditele pentru consum sunt pe un trend descendent care are toate sansele sa se continue si in acest an. Scadera veniturilor, ccreditele deja contractate si inasprirea conditiilor de creditare cam descalifica persoanele fizice de la aceste produse, oricata promovare ar face bancile. De unde nu e, nici macar marketingul nu poate lua.

Pentru prima data din 1999, sistemul bancar romanesc a iesit in pierdere. Bancile au dat piept cu taisurile crizei reprezentate de scaderea puterii de cumparare, diminuarea activitatii economice care a determinat si o scadere semnificativa a capacitatii multor intreprinzatori de a-si plati creditele, dar si reducerea salariilor din sistemul bugetar si cresterea numarului de someri au fost elemente determinante ale pierderilor de 304 milioane de lei (72 de milioane de euro).

Institutiile de credit au inregistrat cele mai mri pierderi, 22 dintre cele prezente pe piata din Romania au avut rezultate negative in 2010. Multe banci au reusit sa pice in picioare si au raportat profituri frumusele, chiar daca mult sub previziuni. Astfel, BRD a raportat un profit net de 533 milioane de lei, mult sub asteptari. profitul BRD pentru 2010 a fost cu 31% mai mic decat cel obtinut in 2009, semn ca activitatea bancii nu a fost atat de intensa. Banca a preferat sa adopte o pozitie care sa-i ofere siguranta in acest mediu economic zbuciumat.

Nici cei de la BCR nu par prea multumiti cu roadele culese dupa 2010. Banca a obtinut un profit de 471 de milioane de lei, dar are planuri mari pentru 2011, cand vrea sa dubleze ceea ce a castigat in 2010. BCR si-a planificat un profit de 925 de miliarde de lei, in conditiile in care piata bancara din Romania nu prea da semne de avant. Dar 2011 abia a ainceput, mai avem timp berechet chiarsi sa mutam muntii din loc. Schimbari radicale, surprize, miracole se pot intampla oricand. Important este ca cei de la BCR sunt optimisti si privesc inainte cu incredere.

Erste a realizat un studiu al pietei asigurarilor din Romania. Extraordinar, minunat, inaltator. Ce informatii de maxima importanta pentru natiune dar si relevanta privind starea sa materiala ne pune pe masa acest studiu? Ei bine, specialistii Erste au reusit sa puna frumos in cifre o realitate de neclintit care poate fi observata cu ochiul liber doar facand o tura cu tramvaiul: Romania sta foarte prost cu “rata de penetrare” a asigurarilor.

Cu alte cuvinte, romanii nu sunt receptivi la diversele forme de asigurare propuse de companiile care se bat pe piata locala. Raportul dintre sumele subscrise anual si Produsul Intern Brut este de abia 2%, procent care ne aseaza la coada clasamentului in topul apetitului pentru asigurari, mult in spatele Poloniei sau Cehiei care se bucura de o “rata de penetrare” de 4%.  Impreuna cu noi, alte tari care ii nemultumesc pe asiguratori datorita apetitului scazut pentru produsele pe care acestia cu atata avant le ofera, ar fi Ucraina, Grecia, Serbia si Turcia.

Specialistii Erste  spun ca exista o corelatie clara intre sumele cheltuite pe asigurari  si bogatia unei tari. Astfel, dupa cum v-ati astepta, cu cat populatia cheltuie mai mult pe asigurari cu atat tara este mai bogata, oamenii au siguranta si stabilitate financiara si, bineinteles, sunt mai fericiti.

Pana la urma, aceste asigurari ne fac sa traim prea linistiti. Parca elimina necunoscutul zilei de maine, aventura, transforma viata intr-un traseu monoton si fix de la care, pricat ti-ai dori sa te abati nu mai poti. Trebuie si o doza de adrenalina.

Conform Guvernatorului BNR, bancile comerciale de pe piata locala ar trebui sa se reorienteze spre o politica de creditare a IMM-urilor. Daca se vor concentra ca in trecut asupra creditelor catre populatie vor afla, in curand, ca nu au pariat pe carte castigatoare. Piata creditelor pentru persoane fizice este saturata, multi “fericiti” posesori de credite se lupta din rasputeri sa-si plateasca rata, au inregistrat scaderi semnificative de venituri si nu vor mai reusi, cel putin pana nu achita integral ce datoreaza, sa se califice pentru un nou credit.

“Creditele cu buletinul” au slabe sanse sa-si reia avantul dintre 2006-2008 cand, alaturi de alte tipuri de imprumutri acordate populatiei au “explodat”, pur si simplu, crescand cu pana la 80%. Vremurile de glorie sunt de mult apuse. Isarescu este de parere ca in urmatoare perioada creditele pentru populatie vor inregistra doar o crestere sensibila, de doar cateva procente, in cel mai bun caz.

Mugur Isarescu, citat de Ziarul Financiar : “Creditarea populatiei nu mai poate sa creasca foarte rapid. O banca comerciala care se bazeaza in prezent, ca si in trecut, in prea mare masura pe creditele acordate populatiei se va da cu capul de o realitate foarte dura. In toate variantele creditarea populatiei nu mai poate avansa foarte rapid. Daca se vor baza numai pe asta nu vor putea sa creasca.”

Nu toate bancile par sa imartaseasca viziunea lui Isarescu. Raiffeisen Bank incearca sa atraga populatia catre imprumuturi printr-o scadere semnificativa a dobanzii la creditele de consum. Reducerile de dobanzi introduse de cei de Raiffeisen se aplica atat la creditele in lei, cat si la cele in euro. Doritori sa fie, ca bani la reducere sunt!

Tehnologia ne usureaza viata, dar si buzunarele sau direct conturile bancare. Va puteti trezi, din senin ca ati ramas fara bani pe card chiar dupa ati luat salariul si nu ati fost niciodata la cumparaturi. Ei bine, daca va treziti ca banii de pe card s-au evaporat este foarte posibil ca altcineva sa se simta bine pe banii dumnevoastra. Se prea poate sa fi fost victima hotilor de buzunare ai mileniului al treilea.

Doar cu un laptop si un dispozitiv special dar accesibil oricui pe internet, capabiehnologicel sa ia datele personala de pe cardul din buzunar, in maxim 2-3 secunde banii castigati cu sudoarea fruntii se pot evapora fara urma. Urmariti mai jos filmul demonstrativ al minunatelor inovatii tehnologice:

BCR, unul dintre principa;ii jucatori de pe piata bancara romaneasca, nu mai intreaba populatia dezorientata cu cine face banking. Acum banca doresta sa-si pozitioneze produsele si mai aproape de clienti si incurajeaza din plin folosirrea acestora. De acum inainte toti cei care vor folosi un card la orice bancomat sau POS al bancii va primi, pe bonul eliberat de respectivele aparat un cod cu ajutorul caruia, clientul va putea sa descarce gratuit cele mai noi hit-uri ale momentului dar si o serie de piese care au facut istorie.

Fie cu sau fara card BCR, orice operatiune este rasplatita muzical, atata timp cat suma tranzactionata este de cel putin  10 lei. Odata tranzactia realizata, utilizatorl va trebui sa dea fuga la internet, de unde isi va putea descarca melodia gratuita in termen de 10 zile de la data inscrisa pe chitanta.

Pentru a ne dumiri cu privire la scopul acestui demers, ii lasam cuvantul domnului Igor Zganjer, director Carduri la BCR: “Gradul de utilizare a cardurilor bancare este in continuare scazut in Romania, iar in aceasta campanie imbinam utilul cu placutul.”

Sa vedem ce cozi se vor forma la bancomatele si POS-urile din reteaua BCR.

Mare inventie si telefonia mobila… Oare ne-am putea imagina viata in “secolul vitezei” fara gadget-ul taraitor in buzunar cu touchscreen si fel de fel de aplicatii extrem de folositoare care ne arata vremea mai fidel decat Busu sau ne sunt companioni de incredere in momentele moarte ale zilei? Cum am putea fi conectati la tot ceea ce ne inconjoara, cum am reusi sa pastram legaturi personale si profesionale? Porumbeii voiajori ar fi o solutie mult prea costisitoare si cu o durata care ne-ar da peste cap toata activitatea.

Printre “miracolele” telefoniei mobile, de mare senzatie la aparitia lui, SMS-ul a devenit un instrument foarte popular in multe instante de comunicare. Mai mult “SMS-riasii” au realizat un limbaj propriu care s-a raspandit chiar si dincolo de caracterele dintr-un mesaj text standard. Dar nu suntem aici pentru o “oda SMS-ului”, ci pentru a vorbi despre ultimele aventuri din mediul bancar.  Bancile, acele institutii care ne tin banii si, la nevoie ne dau credite “pentru orice” au fost mari consumatoare de SMS-uri in anul pe care, cu regret, dar si cu sperante pentru un viitor mai bun, l-am lasat in urma. Nici mai mult, nici mai putin de 45 de milioane de mesaje text au fost transmise catre clientii impovarati de credite pentru a le reaminti, de parca ar fi putut uita, ca ar mai trebui sa se prezinte pe la ghiseu pentru a-si plati ratele.

Valoare totala a SMS-urilor bancare a fost de peste 1,5 milioane de euro, scrie sa afle tot poporul cotidianul Gandul. Acelasi ziar ne informeaza ca mesajele text trimise de banci au reprezentat, in 2010, jumatate din valoarea totala a pietei, lucru impresionant, nu gluma.